UNIVERS CULTURAL

Asterisc

Soare� soare� la Ploiesti

Avem momente in care ni se pare ca intram in
atemporalitate, momente unice, momente ce nu
ne-am dori nicidecum sa fie uitate. Memoria afectiva
si, de buna seama, scrisul ar trebui sa fie nepieritoare.
Oras in sarbatoare, ce a gazduit a XXVI-a editie a
Festivalului International de poezie "Nichita Stanescu�,
Ploiesti, a devenit prietenos si primitor, mangaiat de
blandele raze ale primaverii si vegheat de sus de
autorul "Sensului iubirii�.
Peste noapte se schimba ora si parca iesim din timp
si intram in alt timp, Timpul Nichita, Timpul Nemuririi.
Manifestarile culturale dedicate Poetului au fost
organizate in tot judetul, dar nicaieri acesta nu a fost
atat de prezent ca la Ploiesti. Parcul "Nichita
Stanescu� a fost plin de flori, de caldura, de prietenie,
de lume si de carti. Targul de carte e deja pus in
miscare. Au loc lansari de carti, peste 18 edituri din
tara au venit sa-si valorifice ofertele. S-au cumparat
carti, s-au dat autografe: Mircea Cartarescu, Alex
Stefanescu si alti autori de mare notorietate. Si
deasupra tuturor�Poetul�Au urmat evocari, alocutiuni,
mesaje transmise dinspre noi spre Cel Drag�
Ne-am indreptat spre Muzeul Memorial "Nichita
Stanescu�. Ajungand, am depus flori la statuia ce il
reprezinta pe adolescentul Nichita, un bust amplasat
in fata Casei poetului, langa care s-a lansat volumul
"Belgradul in cinci prieteni�, cea de-a treia editie,
aparuta la editura "Tracus Arte�. In acest spatiu se
simtea respirarea Poetului. Ne-am asezat cuminti pe
scaune, in curtea invadata de lumina si caldura. Era
ora pranzului�si, Adam Pusjlovic ne-a amintit tuturor
celor prezenti ca Nichita s-a nascut la pranz.
Evocarea facuta de Adam Pusjlovic ni l-a apropiat
mai mult pe Nichita. Poetul a scris pentru doua tari
de cititori, a scris versuri si a avut o idee: sa faca din
ele ceva spatial: "El scria versuri in aer, desenate
spatial�. Apoi, am aflat ca Nichita a iubit foarte mult
muzica si e invitat� sa cante melodia "Lume, lume,
soro lume�, pe care Adam a auzit-o pentru prima data
de la Nichita. Adam a recitat, cum numai un adevarat
prieten o poate face, poezia "Exist�.
Intr-o limba romana curata si corecta, bulgarul
Ognean Stanboliev a vorbit cu mare drag despre
marea sa realizare, traducerea in trei volume, in limba
bulgara, a operei lui Nichita. Acesta considera ca
poezia romaneasca este una dintre cele mai frumoase
si mai puternice din lume si de aceea a invatat
romaneste, citind mai intai "50 de poeme cu Nichita�,
despre care s-a vorbit atat de mult, iar in anul 2001 a
tradus 90 de poezii ale lui Nichita, a scris in multe
reviste de cultura despre el, a realizat emisiuni TV si chiar
un film despre Nichita si unul despre Ana Blandiana. A
citit poezia "Ochiul care plange� in limba bulgara.
Poetul iesean Horea Zilieru, coplesit de emotie, si-a
amintit de momentul in care a citit primele poezii ale
lui Nichita aparute in revista "Tribuna�, iar apoi de
momentul in care a afirmat "Sunt obsedat ca Nichita Stanescu
are geniu�, continuand sa defineasca profilul Poetului:
generos, bun, bland, o litera imensa pe cerul romanesc ce
bate bine si catre alte ceruri pamantesti� "Acest soare
ne-a adus in anotimpul poeziei�- a incheiat Horia Zilieru.
A fost invitat apoi poetul basarabean Nicolae Dabija,
cel care si-a amintit de momentul in care s-a intalnit cu
Nichita in Basarabia si acesta a sarutat pamantul, iar
apoi a imbratisat fiecare plop intalnit in cale. Ceva mai
tarziu, cand s-au cunoscut mai bine si au devenit prieteni
si a inceput sa ii zica pe nume, avea impresia ca se tutuia
cu Dumnezeu. In incheiere, a recitat poezia "Sclava�.
Academicianul Vasile Tarateanu nu a avut ocazia
sa-l intalneasca nici in Romania si nici la Cernauti pe
Nichita Stanescu, unde, cu siguranta, ar fi sarutat
caldaramul pe care-si purtase odata pasii Mihai
Eminescu. "Aripile lui Nichita Stanescu cresc in
sufletele noastre�, a considerat acest poet, iar apoi a
recitat poezia "Cimitir ambulant�.
Arhitectul Stefan Macovei i-a daruit lui Nichita multe
monezi, nu pentru ca ar fi fost pasionat de numismatica,
ci pentru ca ii placea istoria si, prin monezi, Nichita
ajungea la istorie.
Poetul Nicolae Baciut, prezentat ca fiind cel mai tanar
poet care l-a cunoscut pe Nichita, a evocat intalnirile
lui cu Nichita Stanescu si a recitat mai multe poezii,
trezind o puternica emotie in randul celor prezenti.
Soarele, mult soare a ramas in curtea casei lui Nichita,
amintindu-si poate si el cate un crampei de existenta�
Noi ne-am retras discret�
CODRUTA BACIUT

Sevalet

SANGEORGIU DE MURES �
POL AL ARTEI PLASTICE MURESENE

Iata o afirmatie care poate surprinde sau contraria
pe unii: "Sangeorgiu de Mures � pol al artei plastice
muresene�. Afirmatia este insa pe deplin indreptatita,
daca luam in calcul cel putin manifestarile de gen de
aici din ultimul patrar de veac. Pentru ca aici au fost
gazduite cele mai importante manifestari � ca numar
si ca prestanta a participantilor � de arta plastica din
judetul Mures: tabere de pictura, expozitii, simpozioane,
conferinte... La aceste manifestari, au
participat artisti de marca din Romania, Republica
Moldova, Ungaria, care au inscris ca relevante
biografice prezentele lor la taberele din Sangeorgiu
de Mures: Ion Salisteanu, Leon si Xenia Vreme, Viorel
Marginean, Simion Lucaciu, Mariana Bojan, Teodor
Botis, Vasile Gheorghita, Romul Nutiu, Stefan Pelmus,
Suzana Fantanaru, Ion Anghel, Victor Datu, Marcel
Lupse, Miron Duca... si multi altii, pana la cifra de
optzeci de artisti plastici, care sunt inregistrati numai in
evidentele organizatorilor Taberei "Armonia�. Acestora li
se adauga alte zeci de artisti plastici locali, participanti la
diverse tabere, organizate de Directia Judeteana pentru
Cultura Mures, Asociatia Artistilor Plastici Mures etc.
Toti acestia au intretinut ritmul, diversitatea intr-o
miscare plastica aducatatoare de profituri, in sensul
sporirii unui patrimoniu artistic.
Cu siguranta, locomotiva acestei stari de fapt au
fost colectionarii Gheorghe si Elisabeta David,
initiatorii primei tabere de pictura privata din Romania,
tabere care au ridicat prestigiul localitatii si
vizibilitatea ei in tara si in lume, iar pentru artisti o
oportunitate ideala de a imbina utilul cu placutul,
stiute fiind calitatile terapeutice ale apei sarate din
zona de la Complexul "Apollo�, care gestioneaza lacul
si hotelul, si unde au fost cazati artistii. Apoi, aceste
tabere au fost ocazii fertile ale dialogului cultural si, nu
in ultimul rand, un orizont de timp in care artistii au
creat opere de indiscutabila valoare.
Nici artistii locali n-au stat cu mainile in san, de la Gheorghe
Opris la Tiberiu Serban, de la Abonyi Maria la Albert Katalin,
de la Balazs Klara la Veress Zsuzsa, care prin faptele lor
culturale au dat consistenta rotundului cultural muresean.
Am fost "inregimentat� de la bun inceput in miscarea
plastica de la Sangeorgiu de Mures, mai intai ca
promotor, reporter la TVR, jurnalist in presa locala, iar
apoi ca organizator sau partener in organizarea unor
tabere de pictura de aici.
Tabara de Pictura "Apollo�, cu tema "Nudul� (din
2003), s-a bucurat, pe de o parte, de interes deosebit
din partea artistilor, iar pe de alta parte, a iubitorilor de
arta, a colectionarilor, fiind prima si, din pacate, ultima
pe aceasta tema in judetul Mures. Tabara s-a incheiat
cu o expozitie, bine apreciata de critica de specialitate.
Nu in ultimul rand, presa scrisa, cea audio-vizuala au
ilustrat cum se cuvine acest proiect indraznet si de
indiscutabila relevanta culturala.
In alta ordine de idei, aceste tabere au avut si un alt castig,
peisajul din zona fiind ofertant pentru idei plastice, multe
lucrari devenind marturii ale unor timpuri si ale unor locuri.
Gandul de a realiza o lucrare (avand la pupitru tot un
sangeorzean, Ilarie Gh. Opris, cel mai bun cunoscator al
culturii locale de aici), care sa panorameze fenomenul
plastic contemporan din spatiul sangeorzean, este salutar,
constituindu-se intr-un document de memorie culturala
a carei valoare va fi, cu siguranta, validat in timp.
NICOLAE BACIUT

Ferestre

DRAGA FRATE NICOLAE

Muzeu de iarna mi-am creat

Singurand nostalgiat.

Cu idolii din a ta casa

Memoria zapezii cand m-apasa.

Silabisind in orice seara

Din Manualul tau de ceara

Ca sub Pleoapa lui Homer

Sa nu ma simt, Doamne, stingher.

Din ieri in azi si in vecie

Un anotimp in colivie.

Te voi citi mereu, drag frate,

Cu dragoste, cu dor impresurate.

VASILE TARATEANU
Ferestre
De ziua lui Nichita si a glorificarii tale
31.03.2014

Expo

Ce-a adus Clujul la noi?

Muzeul de istorie din Sighisoara a fost din nou gazda unui eveniment
plastic. In colaborare cu Directia Judeteana pentru Cultura Mures, a
organizat expozitia "Fetele tacerii� a artistei Luminta Rusu din Cluj,
lucrarile clujencei au inviorat sala de la parterul Turnului cu Ceas.
Deschiderea a fost facuta de dr. Nicolae Tescula, directorul Muzeului
de Istorie, bucuros sa intretina o atmosfera culturala care onoreaza
atat muzeul, cat si orasul Sighisoara. Bucuria exprimata pe chip si in
gesturi, primirea binevoitoare au demonstrat auditoriului ca omul cu
sufletul mare, mari bucurii poate transmite.
In alocutiunea sa, domnul Nicolae Baciut, director al Directiei
Judetene pentru Cultura Mures, a vorbit despre artista Luminita Rusu
in termeni de apreciere,
vizavi de faptul ca artista,
chiar daca nu are studii de
specialitate, prin talentul
cu care a fost harazita, ne
convinge ca are un cuvant
de spus in pictura.
"Destinul artistic al
Luminitei Rusu urmeaza
un traseu atipic, ea fiind
de profesie inginer, o viata
intreaga fiind rob al cifrelor,
ca apoi, intr-o anume
conjuctura biografica,
sa-si descopere resursa creativa de care nu avea stiinta pana in acel
moment. Din 2012, Luminita Rusu a atins perfomante artistice de admirat.
A reusit sa arda etape, a sarit etape, ajungand la performante artistice
mai mult decat stimabile, abordand teme generoase ce pot fi exploatate
in substanta lor metaforica. Lucrand in acrilic, si-a conturat particularitati
stilistice "marca� Luminita Rusu. Are talent si mai are ceva important
pentru un artist, harnicia. Ea lucreaza intr-un ritm sustinut, recuperand
parca timpul pierdut in care a ramas straina de artele plastice. Este un
caz particular demn de a fi luat ca model. Noi nu banuim ce comori
ascundem in noi, de aceea se poate spune ca Luminita poate fi modelul
celor care, avand talent, reusesc sa-si potenteze energii creatoare
dincolo de orice varsta.
Luminita Rusu este de formatie intelectuala, are cultura plastica, e un
om care a locuit poetic aceasta lume. Biografia ei i-a declansat nevoia
de a se exprima artistic, ca o terapie salvatoare. Cu siguranta, experienta
ei profesionala a fost si ea exploatata in demersul plastic.
Portetele Luminitei Rusu, dincolo de ceea ce inseamna metafora
culorii, au si rigoare inginereasca, stiinta configurarii chipului uman.
Portretele ei, dominanta a picturii din ultima perioada, au expresivitate,
fara a fi realiste, fiind mai degraba portrete ale sinelui, ale launtrului
adanc, ale unor stari si sentimente. Nu sunt fotografii reci , ci "fotografii�
ale unor trairi, stari interioare.
Artista, prin talentul ei, prin eforturile ei creatoare a castigat
respectabilitate si foarte multi parteneri culturali. Nefiind la prima
tinerete, regasindu-se pe sine, a regasit intr-un cerc al artistilor plastici
mureseni un loc unde se simte acasa, un angrenaj socio-cultural in
care sa se simta in largul sau, unde performeaza. Intr-un an si jumatate
s-a purtat ca "Fat-Frumos�, "a facut ceea ce altii fac in sapte ani si
jumatate� (Nicolae Baciut).
Luminita Rusu a vorbit cu timiditate despre simtirea, trairea si scopul
ei in arta, ceea ce o reprezinta ca om si artist.
Aprecierea talentului sau a determinat-o sa acorde mai mult timp
picturii, sa se dedice artei cu speranta si incredere ca pictura sa isi va
gasi un loc intre cei care lasa urme in arta plastica.
Au fost prezenti la expozitie tineri elevi ai liceului "Mircea Eliade�,
insotiti de profesorul Gavrila Gheorghe, membri ai Asociatiei Literare
"Creneluri sighisorene�, Nicolae Codrea, Laura Codrea, artisti plastici,
membri ai grupului "Alma Mater Castrum Sex�, respectiv profesorii Dan
Todea, Dorin Stanciu (tobosarul Cetatii), artistul plastic Rares Kereches,
scriitoarea Ioana Heidel, originara din Romania, acum traitoare in Germania,
prieteni sighisoreni, care au venit sa vada "ce-a adus Clujul la noi�.
Cartea de vizita a Luminitei Rusu arata ca este vicepresedinte al
Asociatiei Artistilor Plastici de la Cluj. Ea insa nu e mai de valoare decat
cartea de vizita pictata in acril, care ramane expusa la Muzeul de Istorie
Sighisoara timp de o luna. De aceea, invitatia pentru iubitorii de arta are
portile deschise in Turnul cu Ceas. Respiratia primaverii va fi mai
proaspata dupa contemplarea acestor creatii uimitoare, iar Sighisoara
a mai primit un buchet de frumuseti.

GABRIELLA COSTESCU,
presedinte al Asociatiei literare "Creneluri sighisorene�

Lasă un comentariu