De Ziua Femeilor de pretutindeni

La Tarnaveni, pe vremea unui vrednic primaringiner,
animator neobosit al fenomenului cultural si social, la una
dintre traditionalele sarbatori ale "Nuntilor de Aur�, din intregul
municipiu si din satele apartinatoare, am auzit, din gura unui barbat
cu parul carunt, o frumoasa si incantatoare declaratie de dragoste:
"Ce mult te-am iubit! Si inca te mai iubesc si acum! Desi au trecut 50
de ani peste casnicia noastra!�.
Era un fragment din gandul marturisit, in soapta, al unui barbat frumos
impodobit de anii multi ai vietii sale. Cuvinte rostite, precum si strangeri,
de mani adresate vrednicei sale sotii. Imi amintesc ca acel Om era, de
acum, regretatul Dumitru Popa, fiu al satului-catun Sub Padure! Adica,
tatal altui Om tare omenos, destept si priceput in ale dascaliei
universitare. Relativ, de curand, stins si el din viata. Purtator al numelui
tatalui sau! Omul care, o buna bucata de vreme, a condus destinele
Televiziunii Romane. Institutie-sora cu Radioul Romanesc, la al carui
microfon-portativ prin tara slujeste si semnatarul acestor randuri.
Cel care incearca sa transmita un gand bun celor mai frumoase si
distinse creaturi si inchipuiri ale Pamantului: FEMEILOR! Iubitelor noastre
muresence! Stiute si sau numai inchipuite de iubirea lui secreta si platonica!

IOAN VULCAN-AGNITEANUL (ioan.vulcan@zahoo.ro)

Lasă un comentariu