Univers cultural

LAZAR LADARIU � 75

Lazar Ladariu va implini de Buna Vestire o varsta venerabila
� 75 de ani, situandu-se cu demnitate la inaltimea ei.
Nu sunt printre cei care se lasa usor antrenat in
actiuni omagiale, mai ales in cazul celor pentru care
smerenia a fost intotdeauna la ea acasa. Dar Lazar
Ladariu � omul si opera � cred ca merita cu prisosinta
sa primeasca insutit pentru cat a dat.
Este motivul pentru care initiez aceasta rubrica, pentru
a pune in valoare personalitatea unui confrate bun
conducator de prietenie, leac pentru multe din ranile zilei.
Astfel se va putea vedea mai bine contributia de exceptie
a lui Lazar Ladariu la "Cresterea limbei romanesti/
S-a patriei cinstire�.
NICOLAE BACIUT

Lazar Ladariu si Paltinul cret,
"ca doi frati intr-o tulpina�

Lazar Ladariu s-a asezat la loc de cinste, de
cativa ani buni, in galeria celor mai valorosi si
complecsi oameni de cultura mureseni.
Intelectual autentic, cu diverse, profunde si
rafinate preocupari social-culturale, ancorate
in esenta spirituala a neamului romaneasc, din
a carui radacina s-a aprins, din a carui seva se
hraneste si pentru care neuitarea vibreaza pana
in cea mai adanca dimensiune a crezului sau.
Tot mai rar ne este dat sa intalnim oameni in
prezenta carora istoria se scrie intru adevar.
Pe Lazar Ladariu il stiu dintotdeauna. Cand
am deschis pentru prima oara usile bibliotecii,
deja ocupase loc pe raft: sensibil poet, fin
observator al firescului, devenit cu timpul
"vanator de umbre�. Cand am inceput sa caut
misterul rimelor, am primit raspunsuri si din
versurile lui, deseori croite pe inima mea. Cand
am simtit nevoia de-a ma preocupa, tot mai
mult, de lumea din jurul meu, in presa mureseana, articolele girate de el mi-au conturat
adevarul (razboinic al cetatii, darz si drept
legiuitor, m-a reprezentat cu cinste in
Parlamentul Romaniei). Sentintele lui de bun
simt n-au nevoie decat de "urechi s-auda si
ochi sa vada�.
De cate ori am cautat sa readuc in lumina
din memorie un alt cultivator al ideilor, cu
seminte de litere, pe campuri de hartie,
inaintea gandului meu, Lazar Ladariu isi aduce
aminte, suflet de frate, de fiu, de tata al tuturor
acelora care-si poarta in demnitate blazonul
statorniciei, peste tot unde se vorbeste
romaneste.
Uneori, indemnata sa iau atitudine in fata
acelora care slujesc interese vitrege neamului
meu, observ ca adopt arma lui: coloana
vertebrala dreapta si "adevarul, verde-n fata�,
insa, niciodata la inaltimea lui: maiestrind
verbul limbii romane, dulce-melodios, gravrascolitor,
taind vazduhul cu o singura respiratie
si starnind ploaia-botez (asemeni vechilor
solomonari), urmatorilor veghetori predestinati
mentinerii echilibrului pe "piciorul de plai, pe
gura de rai�.
Totusi, desi am avut deseori sansa sa-i fiu in
preajma, niciodata nu am cutezat in a
patrunde dincolo de Cercul sau Polar - granita
afisata pretutindeni, si dincolo de care nu a
permis nimanui sa treaca. Sau, poate...
Purtator al totemului dacic - in spiritul
lupului: intelept si iscusit, organizat si
disciplinat, discret si omniprezent, stapan si
paznic vigilent, bland, dar gata sa insface
luna in colti, cu o singura vocaliza.
Este un prototip al omului locului, de care
cauti sa-ti legi obarsia: delicat la-nfatisare,
figura ascetica, puternic intru vointa, smerit in
fata creatiei lui Dumnezeu, sensibil cu toti
fratii lui, pregatit a fi-mpartit ofranda intru
consolidarea tarinei.
In urma cu cativa ani, complotand impreuna
cu scriitorul Nicolae Baciut in a organiza o
activitate culturala complexa, la care l-am
putea atrage, cu respect, pe Lazar Ladariu, am
ales sa instalam o tabara de creatie la IdicelSat, aproape de casa lui parinteasca, intre
neamurile sale, intre prietenii lui din copilarie,
pe ulitele satului, la umbra prunilor pe care i-a
calarit "baiet fiind�, in curtea scolii si-a
bisericii, unde samanta de desavarsire a sadit.
L-am asteptat cu nerabdare pe prispa
satului sau, in frunte cu preotul si invatatorul,
copiii si batranii, neamurile, prietenii veniti din
toata tara.
Intr-un tarziu, a ajuns si el: pasul alene,
parca mai stingher ca niciodata, un pas la
cinci batai de inima, cu haina atarnandu-i pe
umerii dezarmati. Atunci i-am surprins chipul
transfigurat!
Dupa ce a baut cu nesat o cana de apa
rece, scoasa din fantana scolii, mi s-a
descoperit prunc timid, sfios, cu genele
ascunzand lumina divina din ochi, imbracat
cu o camesa lunga, alba, ce croia un trup
asudat de voiosie, descult, incercand sa-si
infiga calcaiul in iarba, apasat, clatinat.
Numai umbra lasata de frunzele prunilor din
curtea bisericii facea sa se suprapuna peste
chipul copilului trasaturile mosului uitat in
timp, stiutor a toate, sugubat, mandru de tolba
plina cu povesti, dar pe care nu dorea sa le
rastoarne: inca aduna trifoi cu patru foi,
impacat ca satul isi vede de treaba si mana lumea
mai departe � caruta cu fan, pe care stau,
hodinindu-se pret de-o carare, mos, tata, fiu.
O toaca din cer s-a pornit! O toaca din lemn
de paltin, cum spun basmele romanesti
referitoare la Potop: ca Dumnezeu i-a poruncit
lui Taica Noe sa construiasca o arca din lemn
de paltin si, ca semn de recunostinta a faptului
ca Dumnezeu ne-a salvat neamul, rememoram
sunetul produs de cuiele batute in acest lemn
sfant si batem toaca - scandura de paltin, in
fata bisericii din lemn de paltin, in care, altar
din lemn de paltin, tine Sfanta Scriptura.
Iata cum "codrul, frate cu romanul� imi
descopera cat de mult seamana Lazar Ladariu
cu paltinul cret: arbore cu trunchiul drept, inalt,
din esenta dura si textura frumoasa, cu
frunzele crestate adanc, florile mici, verzui si
fructe prevazute cu aripi, folosit in constructii
si la fabricarea instrumentelor muzicale avand o rezonanta speciala, unica. Inradacinarea
este puternica! Paltinul cret reprezinta
unul dintre cele mai scumpe si rare
produse ale padurii montane si premontane a
arcului Carpatic.
Tot mai rar intalnit prin padurile noastre! Tot
mai mare pret pe trunchiul lui, promis a fi taiat
si vandut, inaite de-a fi gasit! Insa, se stie ca
exista! E tradat de singurul si nedespartitul
sau prieten - vantul de munte, care, impregnat
de vibratia lui aparte, imprastie peste tot
semnul cheilor care descifreaza partituri
muzicale. Acela care-l afla, il ascunde si-l
tine sub observatie, nu pentru a-l proteja, ci
pentru a-l taia el, inaitea tuturor!
Dar abia atunci incepe sublimarea energiilor
lui! Ranit, taiat, mutilandu-i-se chipul de
arbore, se transforma in vioara. Arcusul aschie din trupul sau, mangaind gatul viorii,
descatuseaza emotie.
Muzica, versul reprezinta vehicole ce ne
salta prin dimensiunile temporale in care
Paltinul celest salveaza de la potop neamul
ales, iar Lazar Ladariu recupereaza, din
ghearele uitarii si ale risipirii, spiritul curat al
neamului sau.
Prof. SORINA BLOJ

Carti noi

Razvan Ducan,
"Nicolae Baciut � inapoi, la viitor�

IN LOC DE POSTFATA

Ideea acestei carti mi-a venit in ajun de An
Nou 2014, intr-un exercitiu de trecere in revista
a unui an cu atat de multe evenimente in viata
mea literara si nu numai.
Am descoperit, intre altele, ca unul dintre
cei care mi-au urmarit cu atentie faptele si
cartile a fost Razvan Ducan, prieten de-o viata,
care a si scris despre ceea ce ni s-a intamplat,
adaugand sute de fotografii - martor al unui
an care va lasa urme...
A fost un an care a inceput
cu... diplome si s-a incheiat in
acelasi registru.
Ziua Culturii Nationale, 15
ianuarie, a insemnat si o distinctie
acordata de Primaria
municipiului Reghin si Consiliul
Local, "Superlative Culturale
Muresene�, "pentru intreaga
activitate depusa in slujba
valorilor romanesti si promovarea
lor�, urmata de o alta, in aceeasi zi,
acordata de Inspectoratul Scolar
Judetean Mures, "Respect, Admiratie,
Recunostinta�, insotita
de o Diploma de Excelenta.
A fost si Anul Nichita Stanescu (80 de ani
de la nastere si 30 de la moarte), iar Ploiestiul
a stiut sa dea poetului ce e al poetului si
poeziei ce e al poeziei. Am fost acolo, la
intalniri cu cititorii la Ploiesti, Plopeni,
Ceptura, intalniri cu oameni cu greutate in
cultura romana � Eugen Simion, Valeriu
Matei, Vasile Tarateanu, Adam Puslojic,
Mihai Cimpoi, Solomon Marcus, Eusebiu
Stefanescu s.a., care au dat evenimentului
inaltime, pe masura valorii "poetului necuvintelor�.
Au fost cateva recitaluri "Pe unde
umbli poezie?�, care m-au convins ca inca
n-a murit cititorul de poezie, ba, dimpotriva,
mai sunt mari resurse de asteptari!
Cu siguranta, dinspre Braila au venit cele
mai frumoase gesturi literare ale anului,
daca am in vedere ca editia din acest an a
Concursului "Ion Creanga� a inclus, la
initiativa organizatorului, Angela Olaru, poezia
mea din volumul "Cincizeci si cinci�, ca
subiect de interpretare, rezultat transformat
intr-un volum ("Poemul din colivie� - Nicolae
Baciut in interpretari critice) de comentarii
critice ale elevilor din toata tara, de peste
300 de pagini. La acesta se adauga si un
volum de traduceri din poemele mele, tot in
cadrul aceluiasi concurs, rezultand un
volum de traduceri in franceza, engleza,
spaniola, latina, rromani, de aproape 400 de
pagini, "Intoarcerea in Babilon�.
Tot la Braila, ne-am adunat sub semnul
poeziei la Concursul "Ana Blandiana�, si am
tiparit trei volume, "Rugaciunea poeziei�, o
antologie de texte critice despre poezia
Anei Blandiana si a lui Vasile Voiculescu,
"Pe unde umbli, poezie�, antologie de versuri
ale participantilor la concurs, si "Orase de
silabe. Silabisirea poeziei�, volum de eseuri.
Intalnirile cu Ana Blandiana si elevii braileni au
fost absolut memorabile, Gabriela Vasiliu,
artizanul Festivalului, stiind sa umple cu momente
de mare emotie dialogurile cu si despre poezie.
Pentru braileni, am daruit recitaluri de versuri:
"Pe unde umbli, poezie?�, "Isus in celula� � a fost
felul meu de a le multumi pentru felul lor
in care stiu sa pretuiasca poezia.
"Acasa�, la Targu-Mures, au curs si cele
doua concursuri "Serafim Duicu� si "Romulus
Guga�, pentru manifestarile Guga editand si
un numar special al Revistei "Vatra veche�.
Si Festivalul "Stefan Fuli�, pentru creatorii
de limba rromani, pe care l-am initat anul
trecut in judetul Braila, a venit pentru editia
a doua acasa, la Stefan Fuli, la Adamus. A fost
pledoaria mea pentru valorile nestiute ale unei
etnii, pentru nevoia de restituire si punere in
valoare a frumosului unei etnii, nu a uratului.
Batalia pentru instalarea bustului lui
Grigore Vieru la Targu-Mures a mai facut un
pas, reusind sa-l instalam, provizoriu, in fata
Centrului de Cultura "Mihai Eminescu�,
dedicandu-i si o zi speciala, in cadrul "Zilei
Limbii Romane�, marcata pentru prima
oara in Romania. A fost si prilejul editarii
unui nou volum de poeme ale targumuresenilor,
sub genericul "Ceasul de flori�.
Am tiparit peste o suta de carti, am mentinut
ritmul lunar al Revistei "Vatra veche�, care si-a
crescut audienta si interesul.
Am realizat cincizeci si doua de pagini de
cultura la "Cuvantul liber�, am scris zeci de
prefete, postfete, comentarii critice la cartile unor
autori din zona.
Am participat la zeci de
intalniri cu cititorii, in localitati
muresene, Sighisoara, Reghin,
la Brasov, Cluj-Napoca, Vatra
Dornei, Alba Iulia, Ploiesti, Plopeni,
Ceptura, Valeni de Munte,
Medias, Braila, Araci, Gledin...
Am sustinut zeci de recitaluri
de poezie (in Chisinau si in
localitati din apropiere: Ialoveni,
Costesti, Bardar, Rusestii Noi,
intr-un proiect al ICR Chisinau).
Cenaclul literar "Nicolae
Baciut� din Braila, condus de
prof. Gabriela Vasiliu, e inca
viu, intretine preocuparile de
creatie ale unor gimnazisti care se raporteaza
biografic mereu la Nicolae Baciut �
intalnirile cu ei ma incarca de energie
pozitiva, ma motiveaza o data in plus pentru
ceea ce fac.
Am organizat zeci de expozitii in tara (in
Targu-Mures, la Galeria "Deisis�, Galeria
"Primer�, la Medias, Sibiu, Cluj-Napoca,
Gledin, Sighisoara) si strainatate, cea mai
de rasunet fiind cea de icoane, "Icoana din
fereastra�, de la ICR Budapesta.
Am reusit sa tiparesc si trei volume
personale, unul de versuri, "Poeme verzi pe
pereti�, si doua de publicistica, "In spatele
oglinzii si "Sens giratoriu�.
Am reeditat, intr-o editie revazuta si
adaugita, volumul "Nichita Stanescu � Cu
coltul inimii�, in contextul manifestarilor
aniversare Nichita Stanescu, de la Ploiesti.
Am ajuns prima oara si la cursurile
Universitatii de vara "N. Iorga� de la Valeni
de Munte, prilej de intalnire cu istoria, cu
biografia lui Nicolae Iorga si cu personalitati
distincte ale invatamantului si culturii.
La Targu-Mures, am pus umarul la "Puntile
de lumina� ale Marianei Cristescu, initiativa
care si-a castigat deja notorietate, dupa
doar patru editii.
Am mai ajuns inca o data in Tara Sfanta,
intr-un pelerinaj organizat de parintele
Gheorghe Nicolae Sincan.
Prefectura, prin prefectul dr. Corneliu
Grosu, mi-a acordat, de 1 Decembrie, cea
mai inalta distinctie a judetului, "Fibula de
la Suseni�, "In semn de inalta recunoastere
pentru intreaga activitate profesionala,
culturala, sociala si artistica, pentru aportul
deosebit la consolidarea identitatii comunitatii
muresene�.
Pe final de an, Radio Romania TarguMures mi-a acordat distinctia "Superlative
Culturale 2013�.
Recunoasteri care, trebuie sa o spun fara
ipocrizie, ma intaresc in credinta nevoii de cultura!
Peste dezamagirile din 2013, trag oblonul.
Raman amintirile unor fapte de cultura �
artistice, literare � care mi-au umplut viata si
sufletul, mi-au ramas aproape prieteni multi
si, probabil, a ramas loc si pentru cei complexati
si frustrati, care m-ar fi dorit pus la zid.
Am avut aproape familia, iar nepoata Carina a
inceput sa desluseasca, fascinata si fascinanta,
cuvinte si sensuri ale acestei lumi.
Dupa un astfel de an, gandul de a aduna
intre coperti de carte ceea ce de buna vreme
face un poet si-un prieten, Razvan Ducan, nu
e decat un rasfat, un fel al meu de a-i multumi
celui care a pariat pe cartile, pe faptele mele,
scriind cu generozitate si promptitudine.
La al sau exercitiu de admiratie, opun al
meu exercitiu de recunostinta, pentru
"viitorul (nostru) din trecut�!
NICOLAE BACIUT

Lasă un comentariu