Mostenirea colonelului Alexandru Ioan Cuza

La 24 ianuarie 2014 se vor implini 155 de ani de la unificarea principatelor
Moldova si Tara Romaneasca. Un moment istoric, care, pentru toti
cei care isi respecta inaintasii, este marcat si de personalitatea unui
purtator de uniforma militara, colonelul Alexandru Ioan Cuza.
Un ofiter care la 1848 si-a probat optiunile spre o lume eliberata de
prejudecatile unei societati incremenite intr-un proiect devenit fara
viitor, ce trebuia inlocuit cu o viziune progresista, pe masura
aspiratiilor celor care au schimbat fata Europei, in acel an. Asa a
ajuns Cuza o persoana nedorita in propria tara, trimis sub paza la
Viena, unde a fost eliberat, la o interventie eficienta britanica.
Exact la zece ani distanta de la momentul pasoptist, colonelul
Alexandru Ioan Cuza este numit ministru de razboi al Moldovei. Semn
clar ca temeritatea sa a fost luata in calcul, de cei care vroiau
schimbari majore in viata societatii de atunci.

Bun orator, politician ofensiv, adept al argumentelor pragmatice,
colonelul Cuza a impus respect in ochii concetatenilor din Galati, pe
care a ajuns sa ii reprezinte in divanul ad-hoc, de la Iasi.
De ce a fost ales tocmai el, un colonel mandru, demn si energic, ca
domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, apoi si in Tara Romaneasca,
dupa 19 zile?

Unionistii au inteles ca la vremuri noi nu doar sunt necesari oameni
noi, cu convingeri clare, progresiste, ci si capabili sa le apere si sa le
promoveze acolo unde altii nu au cutezat sau nu au vrut, din ratiuni
diverse. In plus, alegerea unui militar, ca domnitor al Principatelor
Unite, exprima nevoia de ordine, rigoare si fermitate, in consolidarea
statului unitar, numit oficial, din anul 1862, simplu si frumos: Romania.
Milcovul despartirii Moldovei, de Tara Romaneasca, a devenit curs
intern de apa, dupa ce la 1848 a fost realizata uniunea vamala a celor
doua principate romanesti, apoi, dupa adunarile ad-hoc, din anul 1857,
a urmat Conventia de la Paris, din 1858, in care puterile
momentului au fost de acord cu o uniune formala.
Prutul despartirii momentane a Romaniei, de
Republica Moldova va redeveni treptat, de facto, un
curs intern de apa, dupa ce, la Vilnius, Al Doilea Stat
Romanesc, o realitate geopolitica rezultata in urma
dezintegrarii fostei Uniuni Sovietice, a primit unda
verde pentru o dezvoltare in comunitatea Uniunii
Europene, cea euroasiatica fiind doar un vis imperial
al liderului actual de la Kremlin. Pasii urmatori, pe calea
integrarii in comunitatea occidentala fiind expresia
alinierii la standardele si exigentele acesteia,
favorizand apropierea malurilor Prutului.
Mostenirea colonelului Alexandru Ioan Cuza? Din
fericire, la Bucuresti si la Chisinau, minti luminate, din
Armata Romaniei si Armata Nationala a Republicii
Moldova, actioneaza inteligent, pentru instruirea in
comun a luptatorilor din cele doua organisme militare,
conduse de profesionisti lucizi, patrioti, aflati in
serviciul Patriei Limbii Romane.

Intrarea in NATO, a Romaniei, s-a datorat si rolului
determinant jucat de militarii fortei expeditionare
romanesti, a carui prim batalion a actionat, alaturi de
aliati, la Kandahar, in Afganistan. Intrarea posibila a
Republicii Moldova, in comunitatea euroatlantica,
dupa dezirabila schimbare a Constitutiei, de viitorul
Parlament de la Chisinau, eligibil in acest an, va
confirma Parteneriatul Strategic cu Statele Unite si
va consolida relatia speciala cu Romania.
In ianuarie 2009, Vladimir Voronin se credea etern,
la conducerea landului dintre Prut si Nistru, iar dupa
iesirea masiva a tinerilor in strada, din luna aprilie, in
acelasi an, in scurt timp a plecat de la putere, cu tot
cu partidul sau, comunist. Acum cinci ani, la Chisinau,
existenta unui guvern pro-european parea un vis
irealizabil. Peste cinci ani, in Republica Moldova, cei
care vor dori revenirea Prutului, la conditia sa de curs
intern de apa, vor fi majoritari.
Iar purtatorii gradului lui Cuza, din armatele de limba
romana, din stanga si din dreapta Prutului, nu vor face
decat sa asigure Parada Unitatii Nationale, posibila
chiar la 1 Decembrie 2018.

Lasă un comentariu