Pe Valea Muresului, ce serpuieste intre culmile
despadurite ale muntilor Calimani, pe malul drept, la
interferenta cu raul Gurghiu, se afla "orasul de pe deal�
REGHINUL. A fost si este centru cultural romanesc, cu un
trecut istoric important. Pe aceasta Vale a Muresului,
Eminescu a trecut si prin Reghin la Targu-Mures la Blaj.
In romanul "Geniu pustiu�, relateaza evenimentele de la
1848, cand Reghinul a fost incendiat.
Timpurile si istoria s-au schimbat si a sosit ziua "Unirii�
pentru toti romanii � 1 DECEMBRIE 1918. Din documentele
acelor vremuri desprindem cateva fragmente aparute in
presa acelor zile.
In ajunul zilei de 1 Decembrie 1918, orasul se pregatea
de sarbatoare. Delegatii alesi, oameni in carute si calareti
se indreptau spre Alba Iulia � si soseau in gara din Reghin,
veneau cu steaguri tricolore, cu tablele localitatilor si
conducatorii lor. De pe satele Vaii Gurghiului, Vaii Beicii
si Chiherului si de pe campie, asteptau sa vina si trenul
de la Toplita, incarcat cu participanti. Se astepta si trenul
de la Ciceu si Corbu. Dupa ce trenul a plecat se vedeau la
geamuri cum fluturau steaguri tricolore si se canta in tren
mai ales: "Desteapta-te, romane!�, "Pe al nostru steag e scris
unire�, "Hora Unirii� si alte cantece romanesti.
30 noiembrie 1918 � De-a lungul strazilor principale, la
institutii si in gara straluceau drapele tricolore. Ora 11.
Apare in Reghin prima patrula a armatei romane, sub
comanda unui sublocotenent, care a fost intampinat de
I. Popescu, directorul bancii "Muresana�. Sublocotenentul
ajuns la primarie i-a comunicat subprimarului
sas Emil Schuller: "Din acest moment armata romana a
pus stapanire pe oras si garanteaza ordinea si libertatea
cetatenilor�. Subprimarul a urat bun venit celor sositi,
dand asigurari de tot concursul primariei. In acel moment
s-a inlocuit garda maghiara din sediul primariei.
1 DECEMBRIE 1918 � era in sarbatoare. Soarele
stralucea pe un cer senin, sub care zapada cazuta in
ajun completa farmecul orasului, al "orasului de pe deal�.
Dinspre Suseni, unde se instalase o poarta cu inscriptia
"BINE ATI VENIT� se astepta sosirea armatei romane. In
timp ce delegatii orasului: Vasile Duma, Ariton Popa, dr.
Eugen Truta, Bucur Mihai, Victor Mera, dr. Ioan Harsia si
dr. Teodor Popescu, proclamau unirea, locuitorii urbei
sarbatoreau cu mare entuziasm si insufletire intrarea
armatei romane in oras. La sosirea Regimentului 27 Bacau
in fata primariei celor doua garzi romane si saseasca,
comandate de Stefan Branea si Ernest Wermecher, au
prezentat raportul. Sosirea s-a produs intre orele 2-4 dupa
masa, avand in frunte pe colonelul Gherescu calare pe
cal, defiland in sunetele fanfarei. Cuvantul de bun sosit a
fost rostit de I. Popescu, iar din partea autoritatilor, de
Emil Schuller. Comandantul Regimentului 27 Bacau
raspunde salutului, asigurand pe toti cetatenii de
bunavointa si protectia armatei. Descaleca si impreuna
cu multimea adunata, ofiterii si soldatii prezenti incing o
hora in piata centrala.
In seara zilei de 1 DECEMBRIE 1918 soseste si Delegatia
care a participat la Alba Iulia. A fost intampinata cu
strigate: "Traiasca Romania Mare!�. La cateva zile a sosit
in Reghin generalul Traian Masoiu, comandantul diviziei,
fiu al Transilvaniei, originar din Bran.
"S-a implinit si acest vis al romanilor � scria FOAIA
POPORULUI de la Sibiu � sa putem primi si un general
roman, iar nu tot numai straini si venetici aruncati de
vanturi prin partile noastre�.
Despre comportarea trupelor romane in Reghin, un ziar
de limba germana facea urmatoarele referiri: "Ordinea si
linistea s-au pastrat peste tot, comportarea ostasilor
datorita disciplinei severe este ireprosabila�. Aceasta
atmosfera, cat si manifestarile vibrante care au avut loc
in continuare au contribuit la afirmarea spirituala si
culturala a romanilor de pretutindeni.
"Actul de la 1 DECEMBRIE 1918, arata Nicolae Iorga la
sarbatoarea primului deceniu de la UNIRE, a fost "voia
elementara a veacurilor de avant zdrobit si de sperante
impiedecate. Fara a uita pe nimeni din cei care au colaborat la
aceasta fapta a minunii, de la general si de la fruntas
ardelean pana la ultimul ostas si tarani, omagiul recunostintei
noastre sa se indrepte astazi catre poporul acesta viteaz,
de oriunde si din toate vremurile, martir si eroic.�
