Romanii, in criza
de mai mult de trei ani�
Faptul ca se afla in recesiune de mai mult de trei
ani face ca efectele crizei sa ii afecteze la nivel personal
din ce in ce mai mult pe romanii "de rand�.
Povara greutatilor nu devine mai usoara, ci dimpotriva
se adanceste. Aceasta este concluzia studiului
"Evolutia perceptiei romanilor asupra crizei financiare
(perioada 2009-2012)�. Potrivit persoanelor intervievate,
cele mai importante efecte ale crizei la nivel
general in Romania sunt pierderea locurilor de munca
(97%), scaderea salariilor (95%), reducerea
cheltuielilor (95%) si nesiguranta familiei (96%).
La nivel personal, 57% dintre respondenti spun ca
ei sau apropiatii lor au fost foarte afectati de
pierderea locului de munca, 79% se tem pentru
siguranta familiei lor, in timp ce 70% au raspuns ca li
s-au taiat salariile, iar 89% ca si-au redus cheltuielilor.
Cele mai afectate de aceasta nesiguranta sunt
persoanele de peste 35 de ani, dar si cele cu nivel
scazut de educatie sau venit.
Asadar, romanii au acceptat ca recesiunea a
ajuns in viata lor cotidiana trecand de la
pasivitate la proactivitate.
La un (fost) mare
Combinat siderurgic,
In loc de otel,
se fabrica sosoni!...
Pe vreme copilariei si adolescentei mele, cand
pronuntai numele orasului (acum, municipiu) Campia
Turzii, subsumai numele marii uzine siderurgice "Industria
Sarmei�. Mii si mii de oameni lucrau acolo "din
tata-n fiu�, din toata zona, pana la Turda, orasul in
care am trait anii tineretii. Atunci, acolo se fabricau
tevi si fel de fel de dalii otel.
� Acum, globalizarea democra(ho)tia n-a picat
singura. I-a adus acolo � ca si in alte zone ale tarii � si
pe investitorii straini, lipitori lipsiti de scrupule. Care au
praduit ce s-a mai gasit prin magazii si conturi, iar apoi
au inchis "pravalia� � spre care veneau, dimineata, la
lucru, mii de oameni din zona Turzii, si au plecat. Sau
vor pleca. Muncitorii disponibilizati au tipat cat au tipat
degeaba si au plecat in somaj sau (altii) in pribegie.
Astazi, guvernantii anunta cu surle si trambite ca in
municipiul de pe Aries se vor produce� sosoni. Oho,
sosoni, pentru clapari, ce credeati? Pai, Romania s-a
eliberat de sub tirania sosonilor, acum a intrat in zona
politica a� schiorilor. Va sa zica, capitalismul
romanesc nu-i in stare de altceva, sosoni in loc de
otel, asta da progres!
Nesimtire� capitalista!
Am observat cu totii. Dupa fiecare scrutin parlamentar, castigatorii �
prin ministrii lor � scurma mormanele de murdarie lasate de predecesori.
A facut-o, la un moment dat, si Guvernul Ponta. Ei, si? Toti se fac preocupati
de soarta tarii, de banul public. Asta, vreo trei-patru luni, dupa care,
simtind ca multimea (masa votantilor) se afla cat de cat impacata,
constatam ca viata noastra nu s-a schimbat deloc. Trecerea de la un
regim la alatul este doar o amagire, o iluzie, caci, in locul unor proiecte
nationale, ni se servesc galceve si scandaluri, barfe, diversiuni grosolane.
Vezi disputele Baescu-Ponta.
Cat despre bunicii si parintii nostri, aceleasi metehne: ii vedem prin
tara, insirati, uneori, umil sa cozile disperarii. Cu pensiile de mizerie, si
alea ciuntite, batranii acestia dezmosteniti de soarta se bucura de orice
pomana. Guvernantii postdecembristi i-au transformat in pomanagii.
"Ce-ati pus pe masa de Pasti?�, era luata la intrebari o pensionara iesita
din randul cersetor. Femeia cu fata supta si ochii aproape stinsi, ezita o
clipa. Reporterul, cu cinismul de care nu duc lipsa tampitii, e nerabdator.
"Boala, asta am pus�, raspunde biata varstnica, in cea mia dureroasa
lectie de sinceritate a Romaniei actuale.
�O Romanie in care politicienii sunt, cu mici exceptii, obscen de bogati.
Ziarele, televiziunile le prezinta periodic, averile nerusinate si suspecte,
fiindca mai toti au fost salariati la stat. Asta-i, deci, Capitalismul de secol
douazeci si unu: cu unii, majoritari, cu burta lipita de sira spinarii, si altii,
minoritari, plesnind de nesimtire. Ceea ce am trait (si traim, inca) efectiv
in miezul asa-zisei reforme a statului s-a aflat tocmai afacerismul si
interesul personal (nu colectiv). Statul a fost sistematic si amarnic pagubit.
Iar, ca o consecinta a acestui rezultat e problema la care am ramas:
marginalizarea spiritului civic si a cetateniei insasi.
