celei de a 108-a Adunari Generale a Asociatiunii ASTRA,
dedicata centenarului mortii inventatorului si aviatorului
Aurel Vlaicu, desfasurata in zilele de 13-15 septembrie 2013,
la Orastie-Bintint (Aurel Vlaicu), judetul Hunedoara, cu privire
la pozitia fata de Proiectul de exploatare Rosia Montana,
propus pentru discutare in Parlamentul Romaniei.
Cei peste 100 de delegati din filialele din Romania si din afara
granitelor tarii au aprobat in unanimitate aceasta rezolutie.
Asociatiunea ASTRA, care a cunoscut si a trait prabusirile identitare
si economico-sociale in decursul istoriei ei, nu poate ramane
indiferenta la procesele de acaparare a zonei Rosia Montana, cu
repercusiuni dezastruoase pentru sanatatea si viitorul romanilor, si se
alatura Academiei Romane, Bisericii Ortodoxe, Greco-Catolice si
Catolice, multor organizatii non-guvernamentale, pentru oprirea acestui
proiect sinistru si pentru a gasi solutii pragmatice pentru infiintarea de
activitati si locuri de munca, specifice cooperatiei, turismului,
agriculturii, valorificarii fondului forestier si alte activitati traditionale
motilor, care sa coabiteze cu mineritul eficient in favoarea romanilor.
ASTRA sustine analiza Academiei Romane in legatura cu exploatarea
miniera de la Rosia Montana:
1). Exploatarea proiectata pentru o perioada de 17-20 de ani nu este
in interesul national, ci mai degraba al corporatiei, nu reprezinta o
solutie de dezvoltare durabila si nu rezolva problemele sociale si
economice ale zonei, care se vor agrava dupa incheierea lucrarilor de
extragere a aurului. In plus, nu exista garantii din partea corporatiei
"Gabriel� ca dupa ce extrage minereul cu concentratia cea mai mare,
distrugand mediul ambiant, se poate retrage (falimenteaza) dupa 5-7
ani, lasand pe seama statului si poporului roman cheltuielile de
monitorizare, de intretinere si refacere a mediului in zona calamitata.
2). Distrugerea comunitatii Rosia Montana, veche de peste 2.000 de
ani, prin stramutarea populatiei, demolarea unor cladiri (inclusiv
monumente istorice), biserici si mutarea unor cimitire, este
inacceptabila etc.
3). Desfasurarea procesului de extractie si procesare este
dezavantajos planificat. Valorificarea zacamantului va fi incompleta si
inacceptabila datorita imposibilitatii extragerii ulterioare a elementelor
valoroase insotitoare.
4). Barajul preconizat, construit din roca sterila (in apropierea orasului
Abrud), nu prezinta garantii in situatii extreme, de altfel, nu exista un
contract cu vreo Societate de Asigurari care sa suporte eventualele
dezastre. Geologii romani au invocat de mai multe ori proasta alegere
a locului acestui baraj, permeabilitatea fundatiei si a unor zone ale
bazinului de acumulare a reziduurilor toxice.
5). Folosirea unor cantitati uriase de cianura de sodiu in procesul
tehnologic si depozitarea in bazin deschis a reziduurilor, continand
resturi de cianura, produsi de ,,neutralizare� a cianurii (de asemenea
potential toxic) si mai ales metale grele, creeaza motive serioase de
ingrijorare, chiar daca ,,neutralizarea cianurii� promisa de proiect s-ar
realiza intr-un grad avansat.
6). Planul de gestionare a deseurilor nu insista asupra potentialului
poluant al apei reziduale separate din iazul de decantare si care este
pompata in concavitatea unei cariere. Este vorba de 2,750 milioane mc
apa reziduala care contine 66 substante chimice ne-biodegradabile,
cele mai multe dintre ele fiind toxice.
7). Ne intrebam si intrebam cu justa preocupare, de ce o parte
insemnata din clasa politica si mass-media, atat la nivel central, cat si
local, nu prezinta, desi au posibilitatea cunoasterii corecte a
documentatiei proiectului, situatia reala a bogatiilor subsolului din
perimetrul Rosia Montana, cat si al Muntilor Apuseni?
8). Se constata lipsuri mari cu documentele cerute proiectului RMGC.
Lipsesc numeroase rapoarte si studii legate de Analiza cost-beneficiu.
9). Falimentarea investitiei - din varii motive - creeaza un potential
activ de poluare imens, iesit de sub control, care ar trebui detaliat ca
un Scenariu de risc major in Planul de gestionare a deseurilor.
10).Beneficiile economice directe ale Statului Roman, rezultate din
redeventele de 6% asupra exploatarii si diverse impozite, sunt
nesemnificative in raport cu consecintele negative ale proiectului pe
termen scurt si lung.
11). Consideram si noi ca Statul Roman ar putea sau va putea sa
exploateze aceste resurse nationale de interes national strategic prin
promovarea capitalului autohton si PSA (acord de impartire a
productiei), intr-o forma Europeana moderna si cu un control al riscurilor
de mediu pe termen scurt si lung si nu in interesul corporatiei, care a
reusit secretizarea licentei de exploatare si a scoaterii statului din
afacere, insemnand ca, practic, tot aurul care se scoate de la Rosia
Montana va fi preluat de "Gabriel� si ar iesi din tara etc.
Atat timp cat nu sunt clarificate aspectele privind interesul national,
dezvoltarea durabila a zonei Muntilor Apuseni si nu se tine cont de
pierderile pe care le poate genera acest proiect, Asociatiunea ASTRA
cere oprirea aplicarii acestui proiect.
Depinde de noi ca decizia politica de astazi pentru Rosia Montana �
un sanctuar spiritual cu marturii patrimoniale de valoare universala
inestimabila si unica, mostenire, atestat de identitate, existenta si
continuitate multimilienara a poporului roman � sa nu ramana in
veci mutilata si profanata. Statul Roman si toti cei care traim aceste
vremuri avem obligati morala de a-l proteja, pentru a-l transmite
urmasilor cu valorile lui, asigurand, astfel, permanenta poporului
roman pe aceste meleaguri strabune.
Presedinte Asociatiunea ASTRA,
