Marturisiri
MIHAI TIMARU, destinul unui ofiter al Armatei regale

Conditia mea de cetatean
al comunei Gornesti
si ca om al scolii, ma
indeamna si mai ales ma
determina sa fac cateva
marturisiri. Preocuparile
extrascolare, sociale,
deci cele de dincolo
de orele de curs,
mi-au dat prilejul sa
cunosc oamenii locului.
Le-am ascultat pasurile,
m-am contopit cu durerile,
bucuriile, sperantele
si gandurile lor in
privinta realizarii scopului
suprem: formarea tinerei generatii. O vreme am
organizat scoala serala de completare a studiilor
gimnaziale a maturilor, spre a-si putea asigura o
calificare. M-am aflat intr-o permanenta relatie
parinte, profesor, elev... Istoria este de trei feluri:
scrisa, vorbita si traita. Al Doilea Razboi Mondial
mi-a oferit prilejul sa le simt pe toate trei inca din
primii ani ai copilariei, sa-i simt nedreptatile, dezradacinarile,
ororile aduse intregii lumi, precum si
fiecaruia in parte. Mi-au trecut prin mana cateva
generatii. Vreau sa vorbesc despre o familie cu un
larg arbore genealogic: TIMARU - SUCIU, si o fac cu
toata dragostea si trairea mea interioara.
Prin clasa a VI-a, intr-o compunere intitulata "Eroi
aproape de noi�, Smarandita (Suciu) povesteste cu
insufletire si emotie despre unchiul ei, ofiterul Mihai
Timaru, bastinas, gornestean. In clasa s-a lasat o
tacere adanca, imi intorc ochii spre tabla, ochii imi
sunt scaldati in lacrimi de propriile-mi trairi legate
de destinul tatalui meu, combatant in marea
conflagratie mondiala a secolului XX. Apreciez
elogios munca curajoasei eleve (astazi este asistent
medical la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta
Mures). Aflu astfel despre destinul unui ofiter al
Armatei regale romane, ultima generatie, pe nume
Mihai Timaru, pe care jurnalistul timisorean Florentin
Toma, intr-un interviu (30 august 1991), il numeste
"erou si martir�. Mihai Timaru a facut razboiul de la
un capat la altul, dupa care, in anul 1948, a urcat in
Muntii Vrancei unde a luptat cu grupul de partizani
in miscarea de rezistenta anticomunista, condusa
de Ioan si Cristea Paragina. Colonel in rezerva,
veteran de razboi, decorat cu "Virtutea Militara� (la
numai 23 de ani) de maresalul Ion Antonescu, in
prezenta regelui Mihai I, este cel dintai ofiter roman ce
ajunge pe malul celalalt al Prutului, la Sculeni,
raspunzand ostaseste dispozitiei "Ordon, treceti
Prutul!�, in noaptea de 21-22 iunie 1941. Incepea
ofensiva Armatei Romane pentru eliberarea Basarabiei.
Mihai Timaru s-a nascut pe data de 5 februarie
1918, in comuna Gornesti, fiind Praslea al familiei. Al
saisprezecelea copil al lelei Fironica si a lui badea
Toader a Timarului. Poarta acest nume in amintirea
fratelui cel mare, care, la indemnul "Treceti
batalioane romane Carpatii!� se inroleaza voluntar,
ca si alti fii ai Transilvaniei. Moare la varsta de 18 ani
in luptele de la Marasesti, nu departe de locul unde
s-a jertfit Ecaterina Teodoroiu. Cursurile scolii primare
le face in satul natal, in cladirea construita de bunicul
si tatal sau pe strada Romaneasca, situata in apropierea
bisericii ortodoxe, loc in care se va inchina si va fi
preamarit cu intreaga unitate, la intoarcerea de pe
front. E absolvent al Liceului Industrial din TarguMures. Se va refugia la Brasov, sub obladuirea dr.
Liviu Campeanu si dr. Gavril Pop, directorul ziarului
"Tribuna Ardealului�, tatal poetei Sanziana Pop.
Cursurile Scolii de Ofiteri Tehnici Auto le va absolvi
la Bucuresti, in anul 1944, ultima promotie a Armatei
regale. Participa pe frontul de est ca elev T.R. sergent, Regimentul 41 Artilerie Brasov din Divizia 13
Infanterie comandata de generalul Rozin. Lupta
pentru eliberarea Basarabiei la Odessa, unde este
ranit usor. A fost decorat cu "Barbatie si Credinta�,
Crucea "Serviciul Credincios� si "Virtutea Militara�
clasa I; a fost declarat "Copilul minune�, fiindca a
distrus trenul-fantoma Odessa. Cere sa fie trimis pe
frontul de Vest; ia parte la luptele pentru eliberarea
Gornestiului; preia comanda Companiei 73 Ateliere
Mobile; pentru faptele de arme din vest este decorat
cu Ordinul "Coroana Romaniei�. Din dispozitii
supreme, impreuna cu alte unitati militare se intoarce
in tara, urmand traseul Arad, Cluj, Targu-Mures,
Gornesti, Toplita, Borsec, Piatra Neamt, Roman.
Pe data de 10 februarie 1946 se casatoreste cu
Lucia Bradrabur, care se tragea dintr-o familie cu
stare, dar si stranepoata a Vrancioaiei. Refuza sa se
inscrie in randurile partidului comunist, va face parte
din grupurile de rezistenta anticomunista, care
luptau impotriva "ciumei rosii�. Mihai Timaru apare
cu numele in cartea lui Varujan Vosganian, intitulata
"Cartea Soaptelor�.
O slabiciune umana, dorinta de a-si vedea copilul,
pe Toader, doar de o luna, tanara mamica si
credincioasa lui sotie, il apropie de locul tradarii. Un
oarecare contribuie la arestarea lui Mihai Timaru. Va
suporta regimul de crunta detentie in inchisorile din
Gherla, Aiud, Jilava, pe cel din aresturile galatene si
bucurestene. Este eliberat in ziua de 9 martie a anului
1964, dupa 15 ani de inchisoare. Pregatirea din
domeniul auto il ajuta sa devina un bun profesor la
cea mai mare Scoala profesionala din domeniu,
localizata in orasul Roman. Anul 1989 ii va aduce
deplina libertate de exprimare prin intermediul
cuvantului scris si tiparit. La indemnul familiei, fiului
Toader si nepotului Mihaita, la varsta de 87 de ani
asterne pe hartie amintiri, impresii continute in filele
cartilor "Destinul unui ofiter�, "Amintiri de la Gherla�,
"Memorial din cotul Carpatilor�. A decedat in ziua de
13 mai 2005. Pe tricolorul imaginar ce falfaie deasupra
cerului sau sta scris: "Patrie, Onoare si Dumnezeu�.

Prof. FELICIA SIMON, Gornesti

Lasă un comentariu