"Totusi, unde sunt romanii...?!„

Targu-Mures, sambata, 31 august, ora 11. Doar cativa
romani, oameni de constiinta, intelectuali, oameni de
cultura, literati, au venit la bustul lui Grigore Vieru, amplasat
provizoriu in fata Centrului Cultural "Mihai Eminescu�.
M-am bucurat sa-i (re)vad aici pe scriitoarea, jurnalista
Mariana Cristescu, istoricul dr. Mariana Ploesteanu,
profesoara de Limba romana, la Roma, Ileana Ludusan,
directorul adjunct al Palatului Copiilor, prof. Codruta Baciut,
prof. Elena Vultur, prof. Valerica Duicu, venerabila doamna
prof. Rodica Puia, targumureseanca de cateva decenii
bune, dar s-a nascut (in 6 septembrie 1933) si a copilarit la
Cernauti, poeta Violeta Petica, invatatoarea Cornelia Jinga
Hetrea, invatatoarea Rodica Lazar, invatatoarea Doina
Felegean, poetul si jurnalistul Lazar Ladariu, poetul Valentin
Marica, poetul Nicolae Baciut, poetul Razvan Ducan, poetul
Mircea Dorin Istrate, prof. Dimitrie Poptamas, artistii plastici
Ilarie Gh. Opris si Marcel Naste, scriitorul Romeo Morari, domnul
Ioan Matei, director in Ministerul Culturii, pictorul Liviu Stef,
col. (r) Teodosiu, folkistii reghineni Smaranda si Eneea German.
Aici, in fata bustului marelui poet, a inceput manifestarea
consacrata sarbatorii Limbii Romane. Evenimentele
literar-culturale dedicate sarbatorii Limbii
Romane au continuat apoi, in incinta Centrului Cultural
"Mihai Eminescu� cu lansari de carte, autoare Mariana
Cristescu (cu prezentarile domnilor Lazar Ladariu si
Razvan Ducan), Nicolae Baciut, moment poetic din lirica
lui Grigore Vieru, momente de muzica folk. Dar, sa
ne-ntoarcem la momentele de inceput ale manifestarii.
Cu bucurie deloc provizorie, o mana de romani, realmente
iubitori de limba romana, au venit la amplasamentul unde
"domiciliaza� provizoriu (bustul lui) Grigore Vieru, spre a
sarbatori, spre a omagia impreuna "limba vechilor cazanii�.
Poetul Nicolae Baciut tocmai recita "Rasai�. "...Bucura-te
scris latin/Ca pe valea dulce-amara/...N-ai venit ca un strain/
Ai venit la tine-n tara�...!
Privesc mica adunare. Mi-am ridicat apoi ochii catre bust
si am cautat in minte si in suflet, o vorba buna, cu care sa
alung urma de tristete care mi se parea ca-i intuneca fata
daltuita-n bronz. I-am soptit in gand, intelepciunea
latineasca: "Non multa sed multum�!
Apoi, i-am mangaiat cu privirea obrazul umbrit de tristete si
din nou, i-am soptit, incet, cu gandul: nu fi trist, poete, n-ai venit
la Targu-Mures ca un strain!; ai venit la tine-n tara!; aici, la
bustul tau au venit putini romani, dar toti cu multa iubire pentru
tine si pentru Limba Romana! Intr-adevar, nu au fost multi romani,
dar au fost exponentiali, substantiali, reprezentativi!
Totusi, tristetea ca... bucuria (nici macar bucuria!)
sarbatorii Limbii Romane nu i-a unit, nu i-a adunat pe romani,
ramane! Si doare!
Am trecut in revista mica, dar distinsa adunare, i-am
imbratisat pe toti cei prezenti cu privirea, in semn de drag, de
respect si de solidaritate, apoi mi-am ridicat, din nou, ochii
spre tacutul bust. Dinspre amintirea poetului, nemurita in bronz,
se-aude o voce! E chiar vocea blanda a poetului, recitand:
"Iar cand nu poti nici plange si nici rade/Cand nu poti mangaia
si nici canta/Cu-al tau pamant, cu cerul tau in fata/Tu taci
atunce, tot in limba ta�. Apoi, tacerea lui Grigore Vieru
se-aude, sfasietor de trist, intreband cu cuvintele marelui sau
prieten, "fratele Adrian�: "Totusi, unde sunt romanii...?!�

Lasă un comentariu