A facut parte dintr-o generatie
romaneasca de intelligence,
alaturi de un Mihail Moruzov,
Eugen Cristescu, Constantin
Maimuca sau Nicky Stefanescu.
Cu unii dintre ei a colaborat, altii
i-au fost subordonati sau au ajuns
sa-l judece disciplinar, iar altii
"l-au lucrat� informativ.
A fost decorat cu cele mai inalte
ordine si medalii ale statului
roman, dar si ale unor state
straine: "Barbatie si credinta� in
grad de comandor (de catre statul
roman), "Legiunea de Onoare� a
statului francez sau "Leul Alb� de
catre cehoslovaci�
Zaharia Husarescu (foto 1), un
om de exceptie al serviciilor
speciale romane - eroul principal
al acestei comunicari - era in 1930
anchetat de o Comisie speciala a
Ministerului de Interne, ca mai
apoi sa fie deferit unei Comisii
disciplinare.
Impotriva sa au fost formulate
atunci 19 capete de acuzare.
Urmare a hotararii pronuntate de
Comisia disciplinara, Husarescu a
fost suspendat temporar, apoi,
dupa un proces anevoios pe care
l-a intentat ministerului in care
lucrase, simtindu-se dezonorat si
dezamagit, desi a avut in final castig
de cauza, a preferat sa treaca in
rezerva pentru a se pensiona.
La mai bine de 20 de ani de la
acel moment, respectiv in anii �50,
aflat deja la o venerabila varsta,
Zaharia Husarescu a fost arestat,
anchetat si condamnat.
De data aceasta, ancheta sa o
faceau comunistii, la TarguMures, bazandu-se in parte si pe
documentele anchetei din 1930
si care - peste 1.000 de file - se
gasesc azi la Serviciul Judetean
Mures al Arhivelor Nationale.
Acuzatiile din dosar
si... "informatiile
obtinute pe surse�
In 1930, dupa o ancheta derulata
destul de rapid, impotriva lui
Zaharia Husarescu au fost formulate,
asa cum spuneam anterior,
19 capete de acuzare de catre
Gheorghe Olarasu, inspector
general in Ministerul de Interne.
Rivalitate, ura personala sau
poate Olarasu a fost "mana� cuiva
din afara sistemului? Poate si una
si alta.
Greu de spus deocamdata cu
certitudine. Se cuvine insa mentionat
faptul ca acest inspector,
Gheorghe Olarasu, l-a instrumentat
pe Husarescu cu o inversunare
greu de inteles.
Este aproape de necontestat
faptul ca in cazul lui Husarescu a
existat si o imixtiune politica. Cea
a lui Constantin Stere (foto 2),
cunoscut om politic al timpului,
anchetei disciplinare din anul 1930.
Chiar si Husarescu il mentioneaza
de cateva ori, ca fiind una din
cauzele anchetei sale. De ce ajunsese,
oare, un om ca Husarescu
sa-l deranjeze atat de mult pe Stere?
Timp de cateva luni, inspectorul
general din Ministerul de Interne,
Gheorghe Olarasu, a fost o prezenta
discreta la Chisinau, dar si in alte
localitati din Basarabia pentru a
obtine declaratii despre presupusele
abuzuri comise de Husarescu.
In acest timp, Husarescu functiona
inca in Serviciul de Siguranta,
nefiind suspendat - curios fapt! - asa
cum cereau uzantele timpului pentru
functionarii superiori care faceau
obiectul unei anchete.
In ceea ce priveste dosarul de
ancheta disciplinara din 1930 a lui
Husarescu, de la invinuirile comune
care apar in dosar, precum, citez: "A
abuzat de automobilele Inspectoratului....
pentru interesele sale
personale�, "A autorizat si permis sa
se faca diferite retineri din salariile
functionarilor...�, "A intrebuintat
diferiti functionari pentru serviciile
sale particulare...�, se ajunge insa
la altele de o gravitate extrema.
Astfel, apar acuzatii deosebite, dar
insuficient documentate, precum,
citez: "Si-a insusit sume insemnate
de bani....�, "Este reclamat la
Ministerul Armatei � Marele Stat
Major, ca a lasat nesupravegheat
pe spionul Macovei Vladimir...� sau
foarte grava acuzatie ca ar fi sustras
doua brosuri continand cifrurile
folosite in comunicarile cu caracter
special.
De altfel, aceasta ultima acuzatie niciodata dovedita - avea sa transpara
si in presa timpului din Romania,
dar chiar si in presa din Franta. Cel
ce are rabdarea sa parcurga documentele
acestui caz, inclusiv pe
cele intocmite in 1930, isi va pune
desigur o intrebare fireasca: cine
daduse informatii presei, in timp ce
ancheta nu era inca finalizata? Se
aflase oare "pe surse�, folosind un
limbaj ceva mai actual? Trebuia,
oare, ca acuzatiile sa-l discrediteze
numai pe Husarescu sau si institutia
din care acesta facea parte? Cine
ar fi avut acest interes?
Husarescu, o biografie
de exceptie
Nascut la 6 iulie 1876, in comuna
Chitaiu Moldovenesc din Basarabia,
Zaharia Husarescu a absolvit
Facultatea de drept, iar in 1903 a
fost incadrat comisar in Politia
portului Galati, functionand apoi
prin diferite localitati de granita.
In timpul Primului Razboi Mondial
a condus serviciul de informatii si
contrainformatii al politiei romane,
tinand in acelasi timp legatura cu
Armatele a IV-a, a VI-a si a IX-a
ruse pe probleme de informatii si
contrainformatii militare.
Chiar Husarescu, in dosarul sau
de ancheta din 1930, facea cateva
mentiuni autobiografice. "In 1918 scria Husarescu - am primit ordin
sa trec in Basarabia cu Divizia a
XIII-a romana, la Bolgrad, apoi cu
Divizia a XI-a, la Cetatea Alba,
unde am fost insarcinat, in mod
special si personal, sa infiintez
Politia si Siguranta romaneasca�
In 1919, am fost numit Prefect de
politie� In 1920 mi s-a incredintat
conducerea si organizarea
Inspectoratului General de Siguranta
din toata Basarabia, fiind
inaintat si numit Inspector General
al acestei regiuni��
A fost cu siguranta un om
eficient, de vreme ce a contribuit
la arestarea a peste 200 de spioni
rusi comunisti si trimiterea lor in
fata Curtii Martiale. Totodata, a
contribuit in mod esential la
infiintarea in anul 1924 a mai multor
centre de informatii in orasele
Tiraspol, Odessa si Harkov.
Tot el a fost cel care i-a
descoperit si arestat pe membrii
organizatiei comuniste de tineret
din Chisinau condusa de Pavel
Tcacenko si de Chirilov, precum si
a organizatiei cunoscute sub
numele conspirativ de "Bundo�.
In 1930, in fata Comisiei de
disciplina numita de guvern,
Husarescu s-a aparat cu multa
demnitate si argumentat. Nu va fi
scos din cadrele permanente,
dar se vor lua mai multe masuri
disciplinare. Va ataca in justitie
hotararea pronuntata de Comisie
si va avea castig de cauza in cea
mai mare parte. Va demonstra ca
cele 19 acuzatii erau nefondate si
ca aveau, de fapt, substrat politic.
Asa cum am mai spus anterior,
Husarescu se va pensiona, iar
ulterior acestui moment, se
va apropia de liberali, in mod
deosebit de omul politic
Gheorghe Tatarascu.
Din momentul pensionarii,
Husarescu va deveni insa "obiectiv
de urmarire informativa�, dar intensificarea
urmaririi sale se va produce
abia dupa 23 august 1944.
Prin experienta sa profesionala,
dar si ca depozitar al unor
informatii deosebite, Husarescu
devenise probabil un potential
pericol pentru noile autoritati
urmand a fi arestat la momentul
cel mai potrivit.
(va urma)
