Ample manifestari consacrate insemnelor nationale, la Casa Memoriala "Avram Iancu„

Sub genericul "Desteapta-te,
romane,� sub mandrul tricolor�,
la Casa Memoriala "Avram Iancu�
din Targu-Mures a avut loc o
reuniune consacrata insemnelor
nationale ale Romaniei, o reuniune
incluzand o sumedenie de
activitati cultural-patriotice si un
simpozion stiintific, in debutul
carora Drapelul National a fost
arborat pe catargul aflat langa
cladirea situata pe strada cu
acelasi nume, strada unde si-a
purtat pasii luptatorul pasoptist si
avocatul Avram Iancu, in timpul
sederii sale la Targu-Mures.
Inaltarea stindardului tricolor a
avut loc marti, 29 iunie, in ziua
inchinata Imnului National al
Romaniei, evenimentele organizate
de Filiala Mures a Societatii
Cultural - Patriotice "Avram
Iancu� si Despartamantul Central
Judetean Mures al ASTREI fiind
onorate de o larga participare din partea municipalitatii fiind
prezenti consilierul primarului
Dorin Florea, Claudiu Maior, si
Ioan Chiorean - sala conferintelor
a Casei Memoriale fiind arhiplina,
mai tinerii participanti asistand la
programul manifestarilor si din
salile anexe si de pe culoar.
Cum aminteam la inceput, reuniunea
a debutat in curtea Casei
Memoriale "Avram Iancu�, unde
stindardul tricolor a fost sfintit de
preotul ortodox Gheorghe Man si
preotul greco-catolic Flaviu
Mihetiu, "intr-o unitate confesionala�,
cum a specificat moderatorul
reuniunii, profesorul
Mihail Artimon Mircea. Intr-o
impletire a celor doua simboluri
nationale, Drapelul Tricolor a fost
ridicat pe catarg in timp ce rapsodul
Teodor Togorean a intonat
Imnul National.
Un moment liric in continuare,
in sala de conferinte, actorul
Alexandru Pavel, de la Teatrul
National Targu-Mures, recitand in
zi aniversara versurile lui Andrei
Muresanu, ce compun Imnul
National al Romaniei, apoi poemul
patriotic eminescian "Ce-ti doresc
eu tie, dulce Romanie�.
A urmat Simpozionul stiintific cu
prezentari care au conturat intreaga
semnificatie a insemnelor Romaniei.
Cercetatorul stiintific Aurelia
Diaconescu, fost director al
Muzeului Etnografic Targu-Mures, in
prezentarea sa, "Despre simbolistica
cromatica si istoria
Drapelului National al Romaniei�,
a aratat devenirea istorica a celor
trei culori care ne reprezinta,
amintite in documente inca din
secolul al VI - lea. Pornind de la
istoria insemnelor identitare ale
popoarelor, avand la origine
totemul mitic, doamna Aurelia
Diaconescu a subliniat ca, in
Europa, stindardele au devenit
simboluri nationale incepand cu
Revolutia Franceza de la 1789 si
pana la Revolutia din 1848, care a
cuprins si tara noastra, detaliile
aflate si pe care le redam in
continuare, rod al cercetarii, fiind
pline de invataminte. In istoriografia
romaneasca, primul insemn
a fost stindardul dac, cu chip de
lup si trup de sarpe, numit de un
reputat istoric american drept
"dragonul dacic�. Regele Arthur
realizeaza un acelasi stindard in
onoarea tatalui sau, iar dragonul va
deveni drapelul cavalerilor Mesei
Rotunde, vopsit cu rosu pe burta,
galben pe laturi si albastru pe spate.
Despre cele trei culori posibil
dacice vorbeste si un alt istoric,
german, iar cea mai veche atestare
documentara a culorilor nationale
dateaza din anul 553, in a sasea
tabela iustiniana. O alta interesanta
cunoastere: cucerind Dacia,
Imperiul roman a inrolat daci in
legiuni de pe continentul african, iar
ei sunt lasati sa poarte cu ei insemnul
cu cap de lup, care astfel s-a
raspandit in imperiu.
In vechime, popoarele atribuiau
puteri culorilor, in spatiul dacic, rosu
insemnand marire, dar si generozitate,
sangele varsat pentru
aparare, putere, glorie si unitate.
Galbenul holdelor de grau simbolizeaza
bogatia, bunastarea (cunoscuta
fiind preocuparea dacilor
pentru agricultura) si nobletea.
Albastrul este semnul fortei, al
aerului (cel mai puternic simbol
dupa foc), al eliberarii. Mai tarziu,
sub culorile nationale, in anii istorici
1389, 1821, 1848, romanii inlatura
feudalismul si iobagia, revolutia
pasoptista aducand recunoasterea
deplina a culorilor nationale. Multe
mai sunt de spus din interesanta
prezentare, despre ce a mentinut
perenitatea unui popor pasnic, des
asuprit, dar incheiem aici pentru a
vorbi despre al doilea punct de pe
agenda simpozionului, dupa un program
folcloric sustinut de familia
Teodor, Narcisa si fiica Teodora
Togorean, interpretand Cantecul
Iancului si alte cantece patriotice
in aplauzele asistentei.
Profesorul Mihail Artimon Mircea
a tinut o cuvantare despre geneza
Imnului National "Desteapta-te,
romane�. Amintind de imnuri anterioare
in diferite perioade, adoptate
de puteri ale vremii, poemul "Un
rasunet�, mai apoi numit "Desteapta-te,
romane�, semnat de Andrei
Muresanu, a fost scris la o luna
dupa Marea Adunare de la Blaj, din
perioada 2-15 mai 1848, mentioneaza
domnul Mihail Art. Mircea. Nascut
la Bistrita, de confesiune grecocatolica,
Andrei Muresanu se muta
mai tarziu la Brasov, unde il are drept
dascal pe insusi George Baritiu.
Apropierea de gazetele transilvane
il indeamna la scris, compunand
poemul cu ecou national, fiind
amintit in mod elogios si de Mihai
Eminescu, in "Epigonii�. Punerea pe
note muzicale a poeziei a fost
atribuita mai intai profesorului de
muzica Anton Pann, pornind de la
o alta compozitie a sa, "La sanul
maicii mele�, pe versuri de Grigore
Alexandrescu. Mai tarziu, date
certe au admis ca Anton Pann si
elevul sau Gheorghe Ucenescu,
dascal si discipol, au avut o
aceeasi viziune asupra notelor
care sa insoteasca memorabilele
versuri, astazi simbol national,
publicate pentru prima data in
gazeta transilvana "Foaie pentru
minte, inima si literatura�. In
prelegerea sa, domnul Mihail Art.
Mircea a rostit si citate din volumul
col.(r) ing. Ioan Judea, "Ofiterul
comandant, om politic si de stat�,
aparut la Editura Tipomur in anul
2008, citate in care este glorificata
Armata Romana si rolul sau in
apararea a ceea ce este sfant
pentru neamul sau.
Presedintele Despartamantului
Central Judetean Mures al
ASTREI, scriitorul si publicistul
Lazar Ladariu, a vorbit despre
ASTRA si cultul simbolurilor nationale,
subliniind ca "primii istorici
au fost poetii�. Poezia, cantecul
popular, cantecul patriotic si cel
militar sunt chezasia unirii in cuget
si simtire a inaintasilor care au avut
aceleasi nazuinte. Domnia sa a
amintit poezii patriotice ale lui
Eminescu, D.C. Olanescu-Ascano,
Octavian Goga, Mircea Dem.
Radulescu, St.O. Iosif, Victor
Eftimiu si alti consacrati scriitori
care au inchinat poezii patriei
romane si insemnelor nationale,
ale caror versuri i-au insotit in
lupte pe ostasi si i-au omagiat
pe eroii cazuti, cunoscuti ori
soldati anonimi, dar acoperiti de
glorie si de "lespedea� poeziei
si cantecului patriotic. Eminescu
a fost amintit cel dintai: versurile
sale din Scrisoarea III, in care
este descrisa inclestarea ostirii
romane cu armata otomana, campul
de lupta "Vajaind ca vijelia si
ca plesnetul de ploaie��
Domnul Lazar Ladariu a vorbit si
despre alte scrieri, aratand
aportul creativitatii la dobandirea
libertatii Romaniei.
Din sala, col.(r) Constantin
Teodosiu, un mare bibliofil, a prezentat
publicului o carte din vechime,
prima in care a aparut poemul "Un
rasunet�, iar in final, poetul
Mircea Dorin Istrate a recitat la
randu-i un poem patriotic.
Gazda intalnirii, domnul jrs. Ioan
Berta (prezenta fiind si doamna
vicepresedinta Emilia Lazar), a
multumit tuturor participantilor, in
incheiere, impresionat de numarul
mare al acestora, dintre personalitatile
locale mai amintindu-i pe
cunoscutul domn Dimitrie
Poptamas, fostul parlamentar
Dumitru Pop, prof. univ. dr. Ioan
Sabau Pop, vicepresedintele
Forumului Civic al Romanilor din
Harghita, Covasna si Mures, presedintele ANCE "Stefan Gusa�
Mures, col (r) Ioan Judea si alti
membri ai acesteia, presedintele
Uniunii Vatra Romaneasca, Florin
Oproiescu, presedintele Noii
Drepte Mures, Marius Moldovan
si alti membri ai organizatiei.
Multe multumiri au fost aduse
si sponsorului care a facut posibila
ridicarea catargului de 10 metri
inaltime pentru arborarea
Drapelului National, domnul Viorel
Moldovan, administratorul firmei
Tiger Security.

Lasă un comentariu