Confesiuni istorice, economice si sociale despre un judet de suflet

O scurta incursiune istorica, economica
si socio-umana in intimitatea judetelor tarii,
acum, in prag de regionalizare, consider ca
este necesara. Am ales de la bun inceput
judetul Alba, din mai multe considerente.
Este cel mai bogat judet din tara (aur, cupru,
uraniu, sare, paduri, pasuni si fanete, turme
de oi si cirezi de vite, oameni vrednici, voinici
� descendenti ai dacilor liberi �, sate risipite
pe coline, cu obiceiuri si melos de bucium
ce anunta rasaritul soarelui.
Este judetul cu o incarcatura istorica
unica prin vechimea cetatii bimilenare de
la Apullum, viitoare capitala de imperii
central-europene, de voievodat si principat
al Transilvaniei, de prima capitala a Tarilor
Romane, in incercarea mareata a marelui
voievod Mihai Viteazul, Capitala reintregirii
neamului prin incoronarea regelui
Ferdinand si a reginei Maria si, mai ales,
adevarata Capitala a Unirii celor trei
Principate Romane dupa Adunarea
Populara de la Alba Iulia, la 1 Decembrie
1918. Tot pe filiera istorica, judetul Alba a
dat pe Horea, Closca si Crisan, care au
organizat si condus prima mare Revolutie
romana, in 1784, inaintea Revolutiei franceze
(1879), pe fiul motilor si Muntilor Apuseni,
Avram Iancu, conducator al Revolutiei de
la 1848, fara a neglija Marea Adunare de la
Blaj din 3-15 mai 1848 � flacara revolutiei
transilvanene. Nu putem trece de Alba,
daca nu amintim de zestre naturala, geografica,
arheologica, peisagistica a acestui
colt de univers, dar nici fara sa amintim de
Blajul istoric si cultural, centru al
romanismului transilvan "Mica Roma�, care
a dat marea intelectualitate nationala.
Conditiile geografice, pedoclimatice si
ecogeografice ale judetului din centrul tarii,
cu o inalta diversitate, dominant montana,
cu fenomene carstice unice, cu cei mai
frumosi munti � Trascaului �, si chei � Cheile
Turzii si pestera Scarisoara, cu inaltimi ce
nu trec mult peste 1200 m, cu cele mai mari
bogatii, au permis din cele mai vechi timpuri
asezarea unei populatii relativ stabile, bine
adaptate, rezistente la parcurgerea unor
distante mari intre satele risipite!
Ocuparea populatiei locale a fost mineritul
(extractia si spalarea aurului), agricultura,
culturi vegetale la altitudine de peste
1.200 m, unicat in Europa (se cultiva alac,
ovaz, orz, grau, cartofi, varza, legume in
general, pomi fructiferi) si cresterea
animalelor: taurine, bubaline, ovine, caprine,
porcine, dar si o serie de meserii ancestrale
legate in special de prelucrarea lemnului
in scanduri, dar si busteni semifasonati,
obiecte casnice si meserii utile satelor:
pietrar, varar, geamgiu, bostonar, cadar,
ciubarar, duhotar s.a.
In epoca industrializarii s-au dezvoltat o
serie de industrii locale bazate pe prelucrarea
lemnului, industria extractiva, chimica,
materiale de constructii, dezvoltarea
turismului. O serie de orase si orasele au
devenit centre industriale care au permis
si o migrare a fortei de munca si disparitia
vechilor obiceiuri: Rosia Montana, Brad,
Abrud, Zlatna, Campeni, Blaj, Aiud, Turda,
Cugir, Ocna Mures.
Dupa 1989 o parte a industriei s-a inchis,
iar migrarea populatiei s-a facut spre zona
rurala, in alte zone ale tarii si in strainatate.
S-a dezvoltat insa puternic industria
alimentara � pe locul 1 pe tara: Romavia �
producerea carnii de pasare, Albalact �
industria laptelui, Jidvei � vinuri si vinificatie,
dar si o puternica reindustrializare in
zona Sebes-Alba.
Populatia rurala ramane de baza,
conservandu-si aceleasi trasaturi si caractere
specifice dacilor liberi din tara de
Piatra, mica Dacie ce mentine curata ca
nume comuna Decea (Dacia): adaptabilitate,
verticalitate, darzenie, harnicie, corectitudine,
frumusete fizica, toleranta, spirit revolutionar,
stabilitate la origine si vatra.

P.S. Judet de suflet si pe motivul ca, in
urma cu 72 de ani, intr-un satuc de la
varsarea Ariesului in Mures, am venit si eu
pe lume�

Lasă un comentariu