9 iulie - In Orastie multa lume la targ.
Jandarmii pornesc o goana dupa tricolor.
Zmulg nu numai cingatorile, ci pana si
baierile de la traiste batand si arestand o
multime de tarani, pe care, apoi, politia
orasului ii pedepseste pentru "agitatie� in
contra statului national maghiar.
14 iulie - In Lupsa (comitatul TurdaAries), petrecere si nunta. Jandarmii, in
goana dupa tricolor, navalesc asupra
nuntasilor, le sfarteca hainele si steagul
de naframi de matase, care erau legate de
prajina cu o panglica tricolora. Bat si
aresteaza.
22 iulie - In Blaj, jandarmii descing de braie
tricolore peste 20 de feciori si fete, si le fac
proces de contraventie si de agitatie.
2 august (Sf. Ilie) - In Olpret (comitatul
Solnoc Dobaca), jandarmii aresteaza,
pentru tricolor, pe tinerii Gheorghe Radovan,
Augustin Petis, Flore Ciubaneanu si Ionuc
Pop si-l bat pana la sange pe Toader
Sabadas, fiinca acesta n-a vrut sa vorbeasca
ungureste cu ei.
9 august - In Orastie, doamna Anuta Vlad
e pedepsita cu 2 zile temnita si 40 coroane
amenda, pentru ca a purtat brau tricolor.
1911 � 31 ianuarie � In Nasaud, la o nunta,
jandarmii navalesc asupra oamenilor,
fiindca steagul vorniceilor era facut din
naframi rosii, galbene si albastre, smulg
steagul si-l sfasie, smulg, apoi, tuturor
tricolorul de pe haine si le fac proces de
contraventie.
12 Mai - 4 femei din Hodac (comitatul
Mures-Turda) sunt pedepsite cu cate 4 zile
temnita si cate 10 coroane amenda, pentru
ca au purtat braie tricolore.
15 Mai � In Ocna Sibiului, jandarmii
aresteaza si descing de braul tricolor pe
copilita Paraschiva I. Baltes care venea
din camp cu mama-sa; o dau apoi pe sama
politiei, unde copila e pedepsita cu o zi
inchisoare si 5 coroane, amenda in bani.
14-16 mai � In Campeni, iarasi goana
dupa tricolor! Fete si neveste batute, haine
sfasiate. Perchezitii jandarmeresti prin
casa. Ancheta ordonata constata intradevar
mari violente savarsite de jandarmi.
Ziarul "Tribuna�, ca spiritele sa se potoleasca,
e oficios instiintat, ca jandarmii
vinovati vor fi aspru pedepsiti. N-a fost
pedepsit insa nici unul.
7 octombrie � In Lugoj e arestat la Ispas
pentru braul sau tricolor, Achim Cioca.
In Savaghisla (comitatul Turda-Aries), in
zi de targ, jandarmii bat si descing pe toti
cei cu braie tricolore.
In Marcovat (comitatul Timis) descing si
aresteaza pe taranul Toader Ureche.
In Moneasa (comitatul Arad), la o petrecere
neputand smulge tricolorul de pe hainele unei
domnisoare, fiinca era cusut, ii sfasie haina.
In Aiud, in mai multe zile de targ, acelasi lucru.
Preoteasa Handrea din Manarade (comitatul
Alba de Jos) e pedepsita cu 3 zile de inchisoare
si 40 coroane amenda, pentru ca a
oferit domnului Iuliu Maniu un buchet de flori
legate cu tricolor.
In Tisa (comitatul Arad) jandarmii descing
pe tarani de braiele tricolore tocmai cand
acestia iesira intru intampinarea episcopului
ortodox I. Pap din Arad.
In anii urmatori situatia se agraveaza.
O data cu inceperea razboiului, datele nu
mai pot razbate afara din Ungaria.
In 1915, de exemplu, se pare ca au fost
condamnati la moarte, pentru "tradare de
patrie�, peste 55 de preoti romani.
Datele adunate de Vasile Stoica sunt
lacunare, dar pretioase. In gazetele romanesti
si maghiare, cu siguranta, se afla mai multe,
dar pentru o cercetare serioasa ar trebui
infiintat un Institut cu cercetatori dedicati
unor astfel de subiecte.
Noi am fost nevoiti sa selectam si din ceea
ce a cules Vasile Stoica.
La 1918 Telegraful Roman descrie "Doua
serbari�, un fel de izbanda cu steagul tricolor
aflat in carcera oraseneasca din Sibiu. Dupa
5 ani de detentie, era acum sfintit, pentru a fi
pus sa fluture pe magistratul orasenesc.
Cine-i poate invinui dupa atatea suferinte,
de "nationalism� pe inaintasii nostri fericiti
ca "Razboiul mondial s-a sfarsit cu victoria
puterilor Intelegerii, cari au luptat pentru ideile
democratiei si umanitatii?�
E un fel de moment simbolic.
Apoi vin anii 1940-1944, la care s-a ajuns cu
pasii marunti ai revizionismului si tradarii
cozilor noastre de topor.
Din nou tricolorul romanesc va fi in
suferinta, si inca intr-una si mai crunta decat
inainte de 1918.
Cititi literatura Refugiului si veti intalni
momente de necrezut.
Tot simbolic, il vom mentiona doar pe cel de
la Zalau, din 26 octombrie 1940, cand "sase
fruntasi romani de la Aghires au fost purtati
pe uliti, cu tricolorul romanesc tintuit in cuie
pe spatele gol, insangerat�. La fel ni se pare
si cel povestit de Nicolaie Steiu, care-mi
vorbea despre un roman din Morlaca, obligat
sa manance un steag romanesc.
E bine sa cunoastem si sperantele acestor
revizionisti, care, intr-o poezie despre reluarea
Banatului sub cizmele lor, cantau in 27
octombrie 1941, ca "Horty, Hitler si Mussolini
vor aranja si restul, si aceasta�.
In ceea ce priveste Clujul, cine mai stie
astazi vreun vers din cantecul "patriotic�
"Clujul unguresc�?
Ei bine, iata cateva:
"Oricum te-ar fi numit, nicicand nu ai
fost altul,
Intotdeauna ai fost unguresc, frumos si
bogat Cluj.
Oricum ti-ar fi botezat pietele si strazile,
Cei ce le cautau ungureste le gaseau.
Casele ti-au fost pavoazate cu alte culori,
Ochii nostri, insa, vedeau doar rosu, alb
si verde,
.................................................................................
Pietrele toate insa vorbeau numai
ungureste�.
Si ca sa intelegem si mai bine tendintele
neprietenilor (carora li se spune si "frati�), sa
mentionam ca, atunci cand in 10 aprilie 1946,
o delegatie maghiara in frunte cu primul
ministru Nagy Ferencz s-a dus la Stalin sa
ceara Transilvania, i-a declarat acestuia "Cat
de mult apreciaza ungurii politica Uniunii
Sovietice si meritele tovarasului Stalin� si ca
"Ungaria nu urmareste niciun fel de scopuri
nationaliste si soviniste�!?
Politicienii romani din trecut (mai ales
Nicolae Titulescu si Petru Groza) stiau ca
punctul forte al politicienilor maghiari este
duplicitatea (!). Bine ar fi ca si azi sa stie,
pentru ca numai cu o astfel de caracteristica
atitudinea lor ii determina sa vada mereu
"paiul� din ochii celuilalt si niciodata "barna�
din proprii ochi.
Ioan Slavici spunea, undeva in eseurile sale,
despre unguri, ca "orice lege, fie ea oricat de
buna, daca nu contine privilegii pentru
maghiari, ea e o lege proasta�.
Interesant este ca unicul partid etnic din
Europa, cel de la noi, pentru campania de
alegeri din 6 iunie 2004, a tiparit 50.000 de
fluturasi (prospecte) cu numele unguresti a
105 strazi din Cluj (exact ca-n cantecul "Clujul
unguresc� de mai sus).
Oare tot ce se intampla la noi in tara, din
1989 si pana azi, este si un rezultat al
activitatilor iredentiste si revizioniste care de
fapt nu mai sunt urmarite si cu atat mai putin
pedepsite?
Destructurarea Romaniei este, cum se vede
cu ochiul liber, in plin avant. Cine nu ma crede,
sa se uite la emisiunea lui Sabin Gherman si la
concursul de lucrari: "Suflet ardelean� si va
intelege ca se sapa din greu, si intens, la a se
crea o falie (de orice fel) intre romani!
Cozilor de topor nu le-a mers niciodata mai
bine. Ma gandesc si la cei de tipul
conferentiarului Marius Diaconescu care,
vrand sa ajunga profesor, il face pe Avram
Iancu "criminal!� De fapt exemple mai sunt,
dar nu merita spatiul tipografic, asa cum
nu merita nici nulitatile care l-au atacat si
il ataca inca pe Mihai Eminescu!
Si ca sa revenim la steagurile noastre,
pe care o alta "coada de topor� le numeste
"carpe�, iar pe eroica Sabina-Elena
"proasta mica� si "xenofoba� intr-un articol
mizerabil din revista "22� si care, pe
deasupra, este si foarte prost scris, vom
reproduce pasionata poezie a lui St. O.
Iosif, care, nu stiu de ce, am certitudinea
ca, desi clasica, nu mai figureaza in niciun
manual de scoala din Romania:
Cantecul Steagului
Steag, ce mai pastrezi in cute
Urma gloriei trecute,
Astazi poti desfasura
Flamura ori-unde-ti place,
Zid de sabii iti vom face
Toti, - si te vom apara!
Vino, sfant simbol, si du-ne
Cum ne-ai dus si-n vremi strabune
Sub Stefan si sub Mihai;
Umple caile de larma,
Praf si zanganit de arma,
Tropot si nechez de cai!
Sune goarna, urle tunul!
Cu iubire, toti ca unul,
Dupa tine vom zbura!
La izbanda sau la moarte,
Cum va fi ursit de soarte,
Inainte mars! Ura!
ST. O. IOSIF
In final, am constiinta impacata ca, in
calitate de istoric integru, mi-am facut
datoria si am demonstrat obiectiv, sine ira
et studio, ca "barna� este mult mai groasa
si mai perfida decat "paiul� si ca din istorie
mai trebuie sa si invatam, deoarece, in
cazul in care se repeta (chiar pe alte baze
si in alte imprejurari), pe termen lung,
tendintele de baza raman aceleasi.
(Sfarsit)
