Desigur, sunt puţine ţări în lume în care acest fenomen - numit corupţie - nu se manifestă. Ceea ce diferă însă, de la o ţară la alta, este nivelul (dimensiunea) corupţiei. Cum însă, la noi, în România, ea a tot proliferat, în ultimii ani, oficialităţile au tot organizat (pentru uzul… proştilor) aşa-zise companii pentru eradicarea corupţiei sau măcar pentru diminuarea ei.
Mai mult, potrivit statisticilor, numai până la jumătatea anului 2012, fostul preşedinte Traian Băsescu (acum, el însuşi, la activ, cu dosare de corupţie!) a schimbat sau numit, în numele „depolitizării" Justiţiei, 4.286 de procurori şi judecători, dintre care 3.000 în primul mandat. Foştii preşedinţi ai României, Emil Constantinescu şi Ion Iliescu, au schimbat, împreună, doar 309 procurori şi judecători! Acum, în 2015 - de când nu mai e preşedinte - Traian Băsescu vorbeşte, cu seninătate, despre „lupta pentru pace" şi „lupta împotriva corupţiei", criticând, pe de altă parte, Justiţia!
Or, dacă Justiţia s-a „depolitizat" - prin schimbarea atâtor procurori şi judecători - întrebarea (şi nedumerirea oricui) nu poate fi decât una singură: de ce corupţia, în loc să scadă, a crescut. Chiar în rândul judecătorilor, al procurorilor, cazul Alinei Bica fiind, printre altele, unul… emblematic! Nu este aceasta o dovadă că politicienii noştri doar „se fac" că luptă împotriva corupţiei? Şi asta pentru că tema în sine preocupă majoritatea votanţilor?
Răspunsul este la îndemâna oricui!
