Eram doar un copil când, ținută de tata pe umeri, am văzut primele exponate istorice. Mai apoi, cu doamna învățătoare, Mausoleul de la Mărășești. Reacția de profundă emoție a adulților din preajmă m-a determinat să privesc mai atentă vestigiile respective, înțelegând că istoria lor face parte din povestea fiecărui om care trăiește în această țară.
În aceste zile, discutăm, analizăm, interpretăm faptele celor care au realizat statul modern, unit și independent în 1918. Elevii noștri cunosc că fără eroismul, sacrificiul și participarea extraordinară a oamenilor din popor, la păstrarea identității naționale, la bătăliile grele din 1916-1918, la activitatea politică de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia, din toate satele și orașele, nu s-ar fi putut scrie pagina glorioasă de Unire. Elevii îi omagiază pe cei mulți și, de multe ori, rămași necunoscuți, care au dăruit națiunii o viață democratică și liberă, o treaptă mai sus de civilizație.
În același timp, îi învățăm pe elevi să aducă prinosul recunoștinței lor, fruntașilor politici de la începutul secolului al XX-lea, elitei țării. Ei știu că Patria îi va fi veșnic recunoscătoare regelui Ferdinand, supranumit Întregitorul, model al monarhului devotat intereselor țării, om de cuvânt, după cum soția sa, Maria, a devenit regina inimilor românilor, prin simțul datoriei și dârzenia manifestate atât în apropierea frontului, cât și în diplomație.
O pleiadă de oameni politici basarabeni, bucovineni, ardeleni, provenind din rândul profesorilor și învățătorilor, avocaților, preoților, au condus procesul istoric de unire, care era absolut firesc pentru români, dar se desfășura cu dificultate și primejdie, din cauza factorilor externi. Acei oameni politici și-au făcut datoria, ei sunt cei care au luminat și condus poporul la Unire.
Folosind documente istorice, elevii clasei a VII-a A au prezentat gândurile, cuvintele și faptele câtorva dintre personalitățile acelui timp. Patrioți din Basarabia, cum au fost Ioan Pelivan, Teofil Ioncu, Alexei Mateevici, Toma Jalbă, Elena Alistar, Ion Buzdugan, Pantelimon Halippa, Ion Inculeț au fost reprezentați de elevii Șăulean Giorgiana, Marin Andreea, Barna Darius, Lăcătuș Bogdan, Matei Alexandra, Șimon Armando, Váss-Gál Mario, Boitoș David. Evenimentele din Bucovina au fost descrise prin cuvintele lui Ilie Lazăr și Iancu Flondor, interpretate de elevii Cotoară Raluca și Frandeș David, iar cele din Transilvania prin luările de poziție ale lui Ștefan Cicio Pop și Vasile Goldiș, interpretați de Baboș Noémi și Chertes Alexandra. Din jocul copiilor nu au lipsit personalitățile din România, care au susținut puternic cauza unității politice: monarhia, interpretată de Cioca Andrei Florin și Filip Maria Alexia, primul ministru Ionel Brătianu - interpretat de Totolici Giulia, deputatul Vasile Stroescu - interpretat de eleva Dorneanu Renata.
Vocile calde ale elevilor clasei a V-a A, interpretând ,,Cât trăim pe acest pământ" și ale grupului coral al școlii („Clopotele reîntregirii", ,,Treceți, batalioane române, Carpații", colinda „Creștinilor noi astăzi" ș.a.) au încheiat emoționant programul. Eleva Serbezan Camelia, din clasa a VIII-a C, a îndeplinit rolul de moderator al programului.
„Carte și iar carte!... Școli și iar școli!" a fost unul dintre mesajele deputatului Vasile Stroescu, subliniind necesitatea educației temeinice a tinerei generații, pentru dezvoltarea României. Este ceea ce cu cinste a demonstrat doamna director Romana-Andreea Fleșeru, prin prezența sa încurajatoare în mijlocul participanților. ¢Carte și iar carte!... Școli și iar școli" este mesajul preluat peste un secol și transpus în fapte de doamnele profesoare Manole Emilia, Boiti Adriana, Jeddi Tünde, Blaga Mihai Bianca și Codarcea Oana, care i-au pregătit pe elevi.
Felicitări noii generații de elevi ai școlii, mulțumiri părinților și profesorilor care s-au implicat. Împreună au adus patriei un tribut respectuos prin studiul istoric și pregătirea artistică, cu reverberații în sufletul întregii școli, de mândrie față de trecutul istoric, dar și de încredere în viitor.
Celor care au împlinit idealul național, în 1918, glorie și recunoștința noastră eternă!
