Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția, prin intermediul unui comunicat de presă, asupra două proiecte de lege care, dacă vor fi adoptate de Parlament, salariații din România vor fi la cheremul angajatorilor. “Două proiecte de lege importante sunt aproape adoptate în Parlament. Acestea ajung la vot în această lună, în Comisia pentru muncă din Camera Deputaților. Blocul Național Sindical atrage atenția că, dacă acestea vor intra în vigoare, salariații din toată țara vor fi la mâna angajatorilor și se vor trezi că nu vor avea un program de muncă predictibil și vor avea asigurat doar un salariu echivalent pentru 32 de ore pe lună!”, se arată în documentul citat.
Primul proiect vizează conceptul de Kurzarbeit. Cel de muncă flexibilă, aplicat în timpul pandemiei. “Doar că acum intervin câteva schimbări semnificative. Prima este că legea nu mai este pentru o anumită perioadă de timp și pentru orice situație considerată “excepțională”: stare de asediu, de urgență, de alertă sau, pur și simplu, în situații excepționale fără a fi definit de lege ce anume înseamnă acest lucru. Totul rămâne la liberul arbitru al comitetelor județene pentru situații de urgență, care pot stabili situațiile de urgență”, explică sindicaliștii.
Aceștia susțin că pericolul îl reprezintă faptul că programul salariaților poate fi redus până la 80% din programul normal, timp în care aceștia vor fi plătiți cu doar 75% pentru orele nelucrate. Totul, din bugetul de șomaj la care contribuie toți lucrătorii din România! Inițiatorii proiectului spun că preiau acest model din Germania, dar acolo NU statul susține cu 75% din orele nelucrate de angajat, ci banii vin dintr-un fond separat, constituit din contribuțiile angajatorilor. Conform proiectului, din fondul de șomaj urmează a primi indemnizații inclusiv profesii liberale sau alte categorii care nu contribuie la fond, proiectul neavând în vedere principiul contributivității.
Cel de al doilea proiect de lege aproape ajuns la adoptare introduce două noi tipuri de contracte de muncă. Primul ar fi Contractul individual de muncă la cerere. “Concret, orice persoană va fi angajată pentru doar 32 de ore de muncă pe săptămână, pentru restul timpului, angajatul fiind la dispoziția angajatorului când acesta are nevoie. Proiectul legislativ arată că angajatorul trebuie doar să facă o solicitare cu zilele și intervalul orar în care are nevoie de angajat, pe lângă cele 32 de ore săptămânal, iar angajatul are obligația de a se conforma cererii angajatorului. În proiect, se stipulează și că modul de înștiințare al angajatului poate fi oricare cât timp asigură păstrarea dovezii (ex: e-mail, whatsapp etc.)”, se arată în comunicatul de presă. Aici, BNS atrage atenția că angajatul trebuie să fie la dispoziția angajatorului, neavând un program predictibil. Al doilea tip de Contract individual de muncă, introdus de proiectul de lege, prevede posibilitatea ca un angajat să lucreze pentru mai mulți angajatori! Ceea ce se poate face și în prezent, dar noua modificare legislativă propune ca mai multe întreprinderi dintr-un grup să poată să “împartă” același angajat. Concret, un angajat va fi plătit pe un contract azi și pe un alt contract mâine. Locul său de muncă ar putea fi azi în București, iar mâine în Suceava. În egală măsură, programul de muncă și locul muncii vor fi total imprevizibile și la totala bunăvoință a angajatorilor din grup care “împart” salariatul respectiv. Asta dacă se adoptă modificările. Aceste tipuri de contracte vor afecta viitoarele pensii ale salariaților. Ei nu vor aduna vechime în muncă și va fi afectată inclusiv valoarea pensiei.
Blocul Național Sindical se declară ferm împotriva adoptării acestor proiecte în forma existentă. (D.B.)
Dragoș Bardoși
