Într-o plimbare prin cartierele orașului, am descoperit o mică biserică de lemn, așezată într-un loc ferit de aglomerația cotidiană. După aspectul exterior era de dată recentă, însă ce mi-a atras atenția a fost spațiul din jurul bisericii, cultivat cu flori și arbuști.
Într-o zi, trecând pe aproape, am cunoscut pe preotul paroh OVIDIU LAZĂR, care, cu deosebită amabilitate, m-a invitat să vizitez mica biserică cu hramul SF. Mare Mucenic Gheorghe. Spațiul interior nu are mai mult de 20-25 m în lungime, cu pridvor cu tot și altar. Un interior simplu - cu pereții de lemn, pe care erau înșirate pe ambele laturi icoane pictate pe lemn, cu foiță de aur, având teme religioase importante - în care am remarcat iconostasul vechi, o piesă de patrimoniu, adus din satul Hetiur, de lângă Sighișoara, având peste 100 de ani. Preotul Ovidiu Lazăr slujește aici doar de 4 ani, venind de la o biserică din Sâncrai. După o vreme, la invitația sa, am revenit la sfârșit de săptămână, sâmbăta după-masă, când, conform ritualului vechi, se ținea slujba de vecernie. În lipsa unui cor, cântărețul bisericesc HABA CRISTIAN, înzestrat cu o voce puternică, armonioasă de tenor, care ieșea în evidență, prin claritatea dicției, secondând uneori preotul. Durata slujbei nu a depășit o oră, iar în final, după ce au fost miruiți cei prezenți, preotul a oferit tuturor prescură stropită cu vin.
La slujba de duminică, Sf. Liturghie a fost precedată de slujba Utreniei de la ora 9. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost originalitatea și modul de desfășurare a datinei și orânduielii de aici, care se deosebește de celelalte biserici, prin tradiția veche a ritului ortodox neschimbat. Preotul paroh este înzestrat cu mult har și talent duhovnicesc, resfrângând asupra credincioșilor o căldură sufletească încărcată de dragoste, dăruindu-se total crezului său profesional. Având o cultură vastă în domeniu, este capabil să explice semnificația fiecărui text din Sf. Evanghelie (nu doar predica), oferindu-ne adevărate lecții de viață și istorie religioasă, descoperind sensuri și interpretări cu noi înțelesuri. Pasiunea și dăruirea sa în ceea ce face și modul în care o face îl deosebește de ceilalți confrați.
Mica biserică, plină la refuz, ocupată și în pridvorul încărcat de mușcate. Erau prezenți mulți copii de diferite vârste, cu părinții lor, care au fost împărtășiți. Părintele a rostit o parte din textele liturgice, care se aud doar la mănăstiri, prelungind durata slujbei. Cu toată înghesuiala din interior, atmosfera pioasă a fost benefică tuturor. Un preot cu suflet mare, iubitor de oameni și Dumnezeu, căruia îi mulțumim din suflet pentru aceste evenimente religioase unice, prin calitatea slujirii lor.
Rodica Olteanu
