Chiar dacă duminică vom dormi mai puțin cu o oră, abia de luni se vor simți efectele. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid.
* Majoritatea oamenilor se adaptează cu ușurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile.
* Particularitățile fizice și psihice individuale influențează însă modul cum se realizează această adaptare.
* În fiecare an, mulți pacienți ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecțiuni.
* Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid: riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei, fiind afectate în special persoanele tinere, active profesional; totodată, crește riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi și la cei cu vulnerabilități psiho-emoționale.
Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacționează prin creșterea activității sistemului nervos simpatic și a nivelului citokinelor proinflamatorii, determinând modificări cardiovasculare, manifestate prin variații ale tensiunii arteriale și variate tulburări de ritm cardiac, precum și modificări neuropsihice: ale calității somnului (insomnie, somnolență), astenie, apatie, anhedonie, agitație, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare și memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetență sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere și ideație suicidară.
Atenție! Sub această simptomatologie se pot ascunde și alte cauze, de aceea este bine să fiți evaluați corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.
Pentru a trece cu ușurință peste schimbarea orei recomandăm cinci lucruri esențiale: planificarea corespunzătoare a activității; evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanțelor psihoactive sau situațiilor conflictuale; petrecerea a cât mai mult timp în aer liber; mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări; o alimentație bogată în fructe și legume proaspete.
Invocând faptul că se perturbă nejustificat populația și că pierderile din diverse domenii socio-economice depășesc câștigurile, unele țări au renunțat la schimbarea orei de iarnă-vară sau nu au aplicat-o vreodată. Și în România a fost respinsă o inițiativă legislativă ce prevedea acest lucru.
E bine de știut:
1. Am reușit ca renunțarea la schimbarea orei să fie votată în 2019 în Parlamentul European. Din păcate, au trecut cinci ani în care Parlamentul și Comisia nu au făcut nimic, deși 84% din cele 4,6 milioane de cetățeni europeni care ne-au răspuns - cei mai mulți care au răspuns vreodată unei consultări publice - doresc ca acest demers să se concretizeze.
2. Motivațiile acestui demers sunt clare:
- 20% din populație suferă de probleme fizice sau mintale legate de schimbarea orei. Este vorba de multe ori de grupuri sociale vulnerabile, cum ar fi copiii, bătrânii și bolnavii cronici.
Trei sferturi (76 %) dintre respondenți consideră că schimbarea orei de două ori pe an este o experiență mai mult decât “negativă”- prin impactul asupra sănătății și lipsa economiilor la energie.
3. Acum am inițiat un nou demers, solicitând renunțarea, de urgență, la schimbarea orei, la nivel european.
Sper să susțineți și acest demers. (Sursa - https://www.facebook.com/TudorCiuhodaru/)
Dr. Tudor Ciuhodaru
