EMMANUEL MACRON REÎNVIE IDEEA STATELOR UNITE ALE EUROPEI!


Categorie: Editorial
|
03-12-2019
Nr: 231 (7.692)
|
Autor: IOAN HUSAR
|

Uniunea Europeană trece printr-o perioadă complicată. Are de rezolvat probleme mari la nivel global și mai ales în zona euro amenințată de o nouă recesiune economică și financiară, agravată și mai mult de Brexitul care tot se amână din cauza nehotărârii guvernelor din Anglia. Conducerea UE este prea ocupată cu Brexitul, de toanele guvernelor din Ungaria, Polonia și chiar din România. Tot mai mulți economiști cu renume în analiza economico-financiară susțin că modelul economic din Uniunea Europeană este îmbătrânit, învechit ca și populația europeană. Companiile mari, multinaționale din Europa au fost înființate cu 25 de ani în urmă, în comparație cu SUA. Dacă în perioada de glorie Volkswagen concura cu Ford, iar Siemens era egala lui General Electric, în Europa nu există un Google, Facebook sau Amazon. Mai mult, Europa nu a implementat tehnologiile celei de-a patra revoluții industriale, ca de exemplu inteligența artificială.

China este mai avansată decât Europa în aplicarea inteligenței artificiale fiind o amenințare în acest domeniu chiar și pentru America, să nu mai vorbim de Europa. Donald Trump, președintele SUA, simțind pericolul, a declanșat împotriva Chinei războiul comercial.

În urmă cu 30 de ani când s-a introdus euro în țările fondatoare a Uniunii Europene s-a crezut că moneda unică va duce la întărirea și dezvoltarea pieței unice, o va face mai eficientă și va asigura o creștere mai accelerată a economiei. Efectele au fost inverse cu ceea ce s-a preconizat, ducând la mărirea decalajului de dezvoltare dintre țările membre, mai ales după intrarea în Uniune a statelor din Centrul și Estul Europei. Așa că Uniunea Monetară a redus și performanțele economice ale țărilor care au adoptat euro. De ce? Pentru că nu s-au stins datoriile suverane dinaintea intrării în zona euro, care, de fapt, reprezintă peste 60% din produsul intern brut al Uniunii. Ca urmare, creșterea economică din zona euro este tot mai redusă comparativ cu estimările. State precum Grecia, Portugalia, Spania au avut și mai au serioase probleme economice, să nu mai amintim de Italia care trece prin a cincea recesiune, în ultimii 20 de ani. Nici Germania nu e scutită de aceste probleme, încetinindu-se serios ritmul economiei bazată pe export.

Dacă nu va aplica politici de stimulare a economiei interne nu va scăpa de efectele dureroase ale recesiunii. Astfel, și țările din zona euro își reduc ritmul de creștere economică care va fi doar de 0,2%-0,3%. Ce se va întâmpla cu statele care nu sunt în zona euro, greu de prognozat. România care s-a lăudat cu creșterea PIB-ului cu 5-6%, în ultimi trei ani, creștere bazată pe consumul produselor din import și nu pe productivitate, nu va scăpa de recesiune, deocamdată, deficitul balanței comerciale a ajuns la peste 4%. Ce va urma, greu de spus. Efectul cursului de schimb a depășit 4,77 lei/euro, și ca urmare prețurile produselor, mai ales ale celor alimentare, și ale serviciilor au crescut continuu. Banca Central Europeană a intervenit prin stimularea ratei de creștere în zona euro. La noi, Banca Națională (BNR) a intervenit în menținerea, cât de cât, stabilă a cursului de schimb leu/euro. S-a cam ajuns la fundul sacului cu această practică. Ce va urma? Creșterea prețurilor, iar dacă noul Guvern va lua măsuri urgente în economie și de reducere a cheltuielilor în instituțiile statului (deocamdată a redus ministerele de la 27 la 16), e posibil să scăpăm de recesiune și de reducerea nivelului de trai.

La nivel european au ajutat măsurile conservatoare luate de BCE, urmând exemplul Bundesbank din Germania, prin remedierea deficitelor de proiectare în uniunea monetară, lucru care s-a manifestat evident și în criza financiară cu zece ani în urmă. Consecințele de atunci (e vorba de criza de acum 10 ani) pentru zona euro, pentru a reveni la creștere economică, băncile sale au fost pricopsite cu sume mari de împrumuturi neperformante, ceea ce le face vulnerabile la atacurile unei noi crize. „Guvernul Italiei a anunțat că va fi prima țară UE care va participa la inițiativa Chinei și a drumurilor din China, o încercare de a lega Asia, Orientul Mijlociu, Africa și Europa cu o serie de porturi, căi ferate, poduri și alte proiecte de infrastructură.

Disponibilitatea Italiei de a lua parte la încercarea de a recrea vechiul drum al mătăsii, reflectă disperarea de a-și reînvia economia prin orice mijloace disponibile. De asemenea, aceasta reflectă starea diminuată a Europei în ordinea globală de detectare.

Președintele francez, Emmanuel Macron, dorește ca zona euro să aibă propriul minister de finanțe responsabil de politica fiscală și de cheltuieli pentru zona monedei unice. Cu alte cuvinte, a readus în discuție ideea formării Statelor Unite ale Europei, însă, deocamdată, Angela Merkel nu susține ideea președintelui francez. De ce? Exportatorilor germani le merge foarte bine în uniunea monetară. Merkel știe că dacă ar fi de acord cu Macron, contribuabilii germani ar trebui să sporească sumele acordate țărilor mai sărace din zona euro și nu numai.

Alternativa unei integrări mai strânse ar favoriza mai puternic și mai repede dezintegrarea UE. Deci, alternativa unei integrări mai strânse ar duce mai repede la dezintegrarea UE, nu imediat, pentru că reîntoarcerea la monedele naționale sau la un euro greu-moale, întâmpină mari și multe probleme. Deci, venirea unei noi recesiuni ar putea fi mai aproape decât se așteaptă mulți.

 

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval