GRUPURILE VULNERABILE DIN ROMÂNIA


Categorie: Social
|
26-09-2020
Nr: 184 (7.893)
|
Autor: VIOREL CONȚIU
|

Conform legislației românești, grupurile vulnerabile sunt descrise ca fiind persoane defavorizate, marginalizate, aflate în situații de dificultate, sau de risc, excluse social, sau, supuse riscurilor de excluziune socială, sau, persoane vulnerabile. Memorandumul Comun în Domeniul Incluziunii Sociale din anul 2005, definește grupurile vulnerabile ca fiind cele care includ: copilul în situație de risc ridicat (sărăcie, vulnerabilitate la procesele de dezagregare socială, delincvență juvenilă); tinerii de peste 18 ani care nu mai sunt cuprinși în sistemul de ocrotire al copiilor fără familie; persoanele cu handicap; persoanele de etnie rromă aflate în situații de risc ridicat; vârstnicii, în situație de risc ridicat. Strategia Națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 nominalizează principalele grupuri vulnerabile din România ca fiind: persoanele sărace, copiii și tinerii lipsiți de îngrijire și sprijin parental, persoanele vârstnice, singure sau dependente, rromii, persoanele cu dizabilități, alte grupuri vulnerabile, persoanele care trăiesc în comunități marginalizate. România este una dintre țările cu cel mai mare declin demografic din lume, cu deficit estimat la mai mult de 15% până în anul 2050. După nivelului sărăciei și al condițiilor de locuire, proporțional cu nivelul veniturilor, România ocupă locul II în UE și penultimul loc în grupa țărilor cu dezvoltare umană ridicată, în clasamentul Indicelui Dezvoltării Umane pentru 2016, stabilit pentru 182 de țări. În perioada 2012-2013, persoanele vulnerabile erau în număr de 1,85 milioane de rromi, aproximativ 1,4 milioane de copii săraci, cu vârste între 0 și 17 ani, peste 725.000 de persoane în vârstă de peste 80 de ani, 687.000 de copii și adulți cu dizabilități care trăiesc în gospodării și alți 16.800 care trăiesc în instituții, peste 62.000 de copii cuprinși în sistemul de protecție specială - centre de plasament sau servicii de îngrijire familială – și aproximativ 1.500 de copii abandonați în unități medicale.

ALCOOLUL ȘI TINERII DIN GRUPURILE VULNERABILE

Grupurile vulnerabile pot fi predispuse la un debut precoce al consumului de alcool, în formă dăunătoare de consum, după frecvență și/sau cantitate, cât și al consecințelor medico-sociale mai severe, dar și prin consumul altor substanțe de abuz: tutun, droguri ilegale. Factorii care acționează încă din copilărie și adolescență au efect negativ asupra diferitelor domenii de dezvoltare, cum ar fi: capacitățile intelectuale, de comunicare și de limbaj, sau abilitățile sociale și emoționale. Consumul de alcool de la o vârstă timpurie determină consecințe pe termen scurt, cum sunt: moartea prin intoxicație etanolică acută, traumatisme - accidente rutiere, căderi, înec -, sinucideri, agresiuni fizice - bătăi, viol -, tulburări în dezvoltarea sistemului nervos, probleme școlare - rezultare școlare slabe, absenteism -, alcoolism la vârsta adultă, risc de dezvoltare ale altor dependențe - droguri, tutun - sau a altor comportamente de risc. La o vârstă de debut mai timpurie a consumului de alcool, cu atât crește riscul alcoolismului cronic, cu recăderi multiple după o perioadă de abstinență, cu abstinența de scurtă durată și cu consumul de lungă durată, precum și cu prezența unei simptomatologii clinice. Cei mai vulnerabili față de efectele alcoolului și dependența de alcool sunt cei care încep să consume alcool înainte de împlinirea vârstei de 15 ani. Conform unui studiu din 2009, prevalența dependenței de alcool crește odată cu precocitatea vârstei de debut a consumului, fiind de peste 40% în rândul persoanelor care au început să bea înaintea vârstei de 15 ani, de 39% în rândul celor care au băut la 15 ani și de 31% în rândul celor care început să bea după vârsta de 16 ani. Riscul de alcoolism se reduce cu 8 până la 14 procente cu fiecare an de vârstă câștigat fără consum de alcool. Conform unui studiu din 2006, adolescenții care au început să bea înaintea vârstei de 13 ani au un risc de șapte ori mai mare de angajare în episoade de consum excesiv de alcool de mai mult de șase ori într-o lună, față de cei care au început să bea după vârsta de 17 ani. Alte studii similare indică faptul că tinerii care consumă alcool înaintea vârstei de 14 ani au tendința de a consuma de trei ori mai mult alcool și de a resimți mai mulți factori stresanți decât cei care consumă alcool după vârsta de 18 ani.

GRUPURILE VULNERABILE DE TINERI DIN ROMÂNIA

Copiii au un grad de risc ridicat. Un studiu efectuat pe 1.200 de persoane din 5 județe, aparținând la 5 regiuni de dezvoltare din România, a identificat o pondere semnificativă a categoriilor sociale vulnerabile, cu o suprareprezentare a tinerilor (47,2%) în cadrul populației vulnerabile față de ponderea tinerilor în populația generală (31%). Aproape o treime dintre copiii țării trăiesc în sărăcie persistentă, rata sărăciei în rândul copiilor fiind cu aproximativ 10 procente mai mare decât cea calculată pentru populația generală. Rata sărăciei în populația generală a scăzut în perioada 2008-2012, dar rata sărăciei în rândul copiilor a crescut cu aproximativ un procent. În 2012, mai mult de jumătate din copiii din zonele rurale trăiau în sărăcie, față de 17% în mediul urban. Peste 2% dintre copii și tineri s-au aflat în sistemul de protecție de stat, fiind una dintre cele mai înalte rate din UE. Copiii străzii reprezintă un fenomen caracteristic orașelor mari. Între 10.000 și 11.000 de copii trăiesc pe străzi, aproape jumătate din aceștia fiind în București. Aproape toți copiii străzii, 95%, sunt consumatori de alcool. Dintre copiii de etnie rromă, 80% se află în sărăcie. În România, delincvența juvenilă înregistrează o rată substanțial mai redusă, comparativ cu alte țări europene. Statisticile furnizează cifre care variază între 1.701 minori delicvenți în Luxemburg și 85.467 în Regatul Unit. Vulnerabilitatea copilului este rezultatul dezagregării familiale, asociată cu sărăcia, scăderea controlului social și starea precară de sănătate. Copiii proveniți din familii cu probleme sociale și economice au un risc ridicat de tulburări mintale, abuz de substanțe și dependență la vârsta adolescenței. Între 50 și 70% dintre consumatorii de droguri au avut cel puțin un părinte consumator de alcool, cu o influență aproape la fel de importantă fiind și consumul de alcool în rândul rudelor sau prietenilor. Mai mult de jumătate din copiii proveniți din familii monoparentale sau cu mai mulți copii se află la risc de sărăcie. Alături de Lituania, Olanda, Slovacia și Polonia, România se confruntă cu un număr mare al copiilor cu probleme școlare - absenteism, probleme de disciplină, abandonarea studiilor. Tinerii de peste 18 ani care ies din sistemul de ocrotire al copiilor fără familii se confruntă cu dificultăți de integrare socială datorită lipsei pregătirii profesionale, a locuinței, a unui loc de muncă și a suportului social. Tinerii între 18 și 24 de ani reprezintă al doilea grup social, ca mărime, aflat la risc de sărăcie, rata sărăciei evoluând cu 7 procente în perioada 2008-2012. Consumul episodic excesiv de alcool este frecvent întâlnit la tinerii francezi din mediul rural agricol, decât în rândul celor cu ambii părinți șomeri. În Finlanda, abuzul de alcool este însă mai frecvent la tinerii din mediul urban. Tinerii de etnie rromă au un risc de sărăcie mai ridicat decât restul populației, la care se adaugă riscul de excludere și de marginalizare, stocul educațional scăzut și deficitul de calificare. Diferențele etnice influențează, de asemenea, modelul de consum. În Spania, tinerii rromi consumă mai mult alcool decât populația non-rromă, în timp ce în Slovacia, episoadele de beție sunt mai rare în rândul tinerilor rromi față de cei cu altă apartență etnică. Tinerii fără adăpost reprezintă populația cea mai expusă consumului de substanțe de abuz, alcoolul fiind cea mai răspândită dintre acestea. Ponderea consumatorilor de alcool lipsiți de locuință variază între 30 și 70%, aproape unul din cinci având un consum de tip dăunător.

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval