PALMELE PUTERII (I)


Categorie: Comentariu
|
15-10-2020
Nr: 197 (7.906)
|
Autor: LUCIAN ÎNSURĂȚELU
|

Pentru oameni cu o memorie ceva mai dezvoltată decât a peștișorului de acvariu, alegerile din septembrie 2020 au însemnat degradarea până la ridicol a democrației din România. Alegerile, organizate inoportun și periculos, în vremea Regelui Covid al XIX-lea, au fost un dezastru. O campanie electorală negativă și mincinoasă, cu alianțe și racolări pe care nu le-am crezut posibile și cu o prezență nehotărâtă la vot, mică chiar și pentru Târgu-Mureș - 46%, de-a dreptul penibilă în București - 35%. În schimb, ,,oferta electorală” - parfum (franțuzesc)... Nici nu-mi explic, cum de nu veneau de exemplu elvețienii să ceară cetățenie română și reședință în București? Încercarea de a găsi o explicație este una dificilă, desigur, în afară de aceea pe care a găsit-o, de mult, Petre Țuțea: ,,Popor de tâmpiți”. Dar el avea dreptul să o spună, noi nu! Pentru că el a spus-o cu durere în suflet și spre îndreptare, fiindcă ,,a suferit pentru poporul român”. Acum, așa ceva nu mai e cu putință...

Când un popor întreg este lovit în față de mâna care ar trebui să-l apere, pentru orice reacție este nevoie de două condiții: un lider adevărat și conștiință națională. Din păcate, la noi, ambele au devenit rarisime! Drama cea mare este că nu toți oamenii resimt la fel lovitura, și asta din prea multă bogăție, sau prea multă sărăcie, din ignoranță, din prostie sau din multă ticăloșie. Unora, “palma” le place, o cred chiar o mângâiere, la care nu are sens să răspundă în niciun fel, dar așa cum se întâmplă și în familiile violente, palmele cele mici le anunță pe cele mari, sau chiar lovitura, care ar putea să ucidă.

Românii au primit, din partea puterii conducătoare, palme, mai mici sau mai mari, încă de pe vremea în care ea, “puterea”, era “emanată” din vulcanul Revoluției decembriste. De pe vremea în care “marele ziarist” KGB, Silviu Brucan, era “analist politic” și împingea păreri despre orice, duminica la prânz, la un post de televiziune cu rădăcini americane. În acest timp, în aceeași duminică, mamele plângeau pe crucile cimitirelor, de dorul copiilor uciși mișelește, pentru că au crezut în libertate și demnitate.

Trăim în țara în care un individ cu serioase probleme de caracter, a fost ales președintele României de două ori! Și parcă asta nu ar fi suficient, la alegerile din 2020, Traian Băsescu obține pentru funcția de primar al Bucureștiului, înspăimântătoarea cifră de 9% din sufragiile celor prezenți, iar Tăriceanu doar 1%. Ținut în palme și manipulat 20 de ani, poporul român a considerat, în decembrie 2009, că Băsescu este mai potrivit pentru funcția de președinte decât Mircea Geoană, care a trebuit să se încline resemnat, fiindcă l-a vizitat pe Vântu acasă. Poate, Traian a triumfat pentru că a vizitat o mare “personalitate” economică și culturală, de talie mondială, numită chiar așa: Bercea Mondialu. Dacă parafrazăm din înțelepciunea populară, ne iese cam așa: spune cu cine votezi ca să-ți spun cine ești! În octombrie 2019 o “consolare” a venit și pentru Mircea Geoană, tot din partea unei organizații mondiale, să numim aici NATO, care l-a desemnat secretar general adjunct. Nimeni nu-i profet în țara lui...

Mai trăim în țara în care președintele în funcție ne spune că “plăcuța suedeză” este o “opinie politică”. Susține pe față “politicieni” care, atunci când se referă la cel mai mare partid din România, folosesc o sintagmă consacrată de șeful propagandei naziste: Joseph Goebbels și s-o și numim aici - “Ciuma roșie”. La capitolul “Palme” pentru poporul român nu se lasă mai prejos nici supraputerile străine și trebuie să recunoaștem că au “palma” mai grea...

După 4 ani de mandat și multe nelegiuiri comise de Traian Băsescu, ne-am hotărât cu greu să-l trimitem acasă. La referendum, 7,4 milioane au spus “Pa”, 0,8 milioane au spus “Ba”. Atunci, ambasadele s-au dezlănțuit cerând rămânerea în funcție a celui care, probabil, i-a slujit încă de pe vremea lui Ceaușescu. Am fost siliți să “înțelegem” cum un președinte ales cu 5,2 milioane de voturi nu poate fi demis cu 7,4. Iată frumusețea capitalismului hrăpăreț și democrației - cu cornițe!

De atâtea palme am ajuns să ni le dăm singuri, spre deliciul celor care se străduiesc de mult și din răsputeri să ne arate că negru-i alb și albu-i negru! Un trist exemplu și o rușine pe obrazul tuturor rămâne “Referendumul pentru familie”, din octombrie 2018. Un popor care a traversat “teroarea istoriei” în corabia Bisericii și a familiei nu a fost capabil să le apere, când ele erau atacate josnic, de tot felul de “valori” și de “valoroși” europeni. Ștefan cel Mare și moldovenii lui au îngenunchiat cu sabia hoardele păgâne, aducând tribut de sânge pentru păstrarea Moldovei întregi, păstrarea credinței și a limbii române. După 500 de ani, noi am fost chemați să luptăm împotriva păgânilor de la Bruxelles, nu cu săbii și scuturi, ci doar cu o mică ștampiluță! Dar... În două zile de consultare populară, doar 20% ne-am “ridicat la luptă”, restul ascultând manipulări cum ar fi: “valori europene”, “emancipare” “toleranță” sau “Dragnea, Dragnea”, care putea să profite din asta.

Pentru că n-am reacționat de mult la “palmele puterii”, constatăm, neputincioși, că este interzis să mergem la slujba din Noaptea de Înviere și, mai nou, la pelerinajul de la Iași, la Sfânta Parascheva. Avem, în schimb, drum cu prioritate și antemergător cu girofar pentru “sparanghel”, bineînțeles pentru alegerile locale și, în curând, vin cele parlamentare, pentru care, probabil, puterea a încheiat un armistițiu cu tiranicul Rege Covid al XIX-lea.

(Va urma)

 

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval