Pleonasmul, pleonasme s.n. Eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, construcții, propoziții etc., cu aceleași înțeles. (Din fr. pleonasme).
Ex. caligrafie frumoasă (cuvântul caligrafie având etimologie neogreacă, înseamnă scriere frumoasă, deci folosirea expresiei caligrafie frumoasă, e o greșeală, un pleonasm). Nu pot să nu-i amintesc pe Ghiță Nițescu și Niță Ghițescu dintr-o schiță de I. L. Caragiale (Triumful talentului) care aveau cu adevărat un scris frumos, dar nu o caligrafie (frumoasă). Alte expresii pleonastice: alegeri electorale (electoral = privitor la alegeri, elector - persoană care are dreptul să aleagă pe cineva). Alegeri (electoral) aveau loc prin 1883, și în capitala de județ din Moldova, unde la adunare era nevoie de corum (în loc de cvorum), iar Pristanda avea „famelie mare și renumerație (corect remunerație) mică.
Pleonastice sunt și construcțiile: concluzie finală, hemoragie de sânge, cobai de experiență, iar și-a redobândit vitalitatea sa (sunt de prisos cuvântul iar) (iarăși) subînțeles prin folosirea prefixului re-; precum și-a adjectivului posesiv sa, subînțeles în dativul reflexiv și-), averse de ploaie, a conviețui laolaltă. În basme, drumul mezinului se bifurcă în două și ajunge în același loc, unde se întâlnește cu „al treilea spân" ca și când s-ar afla în Țara Spânilor.
În manualele destinate claselor liceale pleonasmul este definit ca un tip de redundanță prin folosirea formelor diferite pentru același conținut.
Redundanța exprimării constă în abundența inutilă de cuvinte pentru formularea unei idei: „Muzeul expune manuscrise (de mână - expresie redundantă) ale poetului".
„Sportivii beneficiază de condiții foarte optime pentru antrenament". Adjectivul optim este formă de superlativ, împrumutat din limba latină, prin urmare adverbul foarte, prin care se realizează superlativul (foarte harnic, foarte deștept) constituie o eroare în exprimare.
În exemplele prezentate, am insistat asupra pleonasmelor lexicale (alegeri electorale), motivate de necunoașterea sensului cuvintelor (în general neologisme): hartă a mapamondului, conducere managerială; asupra pleonasmelor gramaticale: și-a schimbat opinia sa (adjectivul sa este redundant) și asupra pleonasmelor etimologice (mai superioare, mai inferioare, foarte optime). O cauză a erorii în exprimare, a pleonasmului, constă în faptul că informația exprimată de rădăcina cuvântului se repetă prin prefixe (prefixoide) sau prin sufixoide:
„Au dorit să se întrajutoreze reciproc". (prefixul întra - include sensul sintagmei „ajutoare reciprocă").
„Împotriva dăunătorilor a folosit un insecticid ucigător"; sufixoidul -cid imprimă sensul de „care ucide"; prin urmare, exemplul conține o construcție pleonastică. Exprimarea pleonastică este, de cele mai multe ori, dovadă a inculturii vorbitorului: ex: „e în stare a fi capabil să…" (I.L. Caragiale)
În unele situații, construcțiile pleonastice au valoare stilistică:
„Verzi sunt dealurile tale, frumoase pădurile și dumbrăvile spânzurate de coastele dealurilor, limpede și senin ceriul tău…" (Alecu Russo - „Cântarea României").
Versul „Cobori în jos luceafăr blând", adâncește distanța dintre aspirațiile spre înalt ale fetei de împărat din poemul eminescian și atracția ei terestră „cobori în jos…", care înseamnă împlinirea visului de iubire.
