A inceput "demitizarea� prin mistificare! De ce este Eminescu, pentru cei
care vor pangarirea Romaniei prin paganizare, "inamicul public numarul 1�?
Nasterea si educatia religioasa
Pentru ca multi nu stim prea mare lucru
despre viata si conceptiile celui inspirat
supranumit "luceafarul poeziei romanesti�,
Mihai Eminescu, iar in prezent se fac
eforturi de blamare si discreditare a
memoriei sale, este bine sa stim ca poetul
nepereche � de departe cel mare scriitor
roman si unul dintre cei mai mari poeti ai
lumii � s-a nascut la 15 ianuarie 1850, la
Botosani, intr-o familie de tarani evlaviosi
din nordul Moldovei. Mihai a vazut lumina
zilei, pe care avea sa o perceapa cu o
intensitate de cuget rasfranta in vesnicie,
intr-o familie cu 11 copii (el fiind al 7-lea
nascut). A fost botezat ortodox, in biserica
cu hramul Adormirii Maicii Domnului din
Botosani, eveniment la care a participat si
maica Fevronia, stareta manastirii Agafton.
La aceasta biserica s-a pus, in 1979, o
tablita cu textul "In aceasta biserica a fost
botezat, in ziua de 21 ianuarie 1850, Mihai
Eminescu�. Si astazi pot turistii sa vada
cristelnita de la botez (la biserica veche
din Ipotesti), precum si lingurita din care a
primit poetul Sf. Impartasanie (pastrata la
Casa memoriala din Ipotesti)�
In profunzimile intimitatii lui, viitorul mare
ganditor a beneficiat de un fond religios
congenital, etalat in opera sa cu o savoare
a luciditatii si a simplitatii cum nu ne-a
fost dat sa cunoastem, tocmai datorita
rasfrangerii ereditare pe care a mostenit-o
de la inaintasii sai. Caci atat tatal sau,
Gheorghe, cat si mama sa, Raluca, au avut
in neamul lor predecesori cu credinta, frica
si iubire de Dumnezeu: un dascal bisericesc,
un epitrop, monahi si monahii
(dinspre mama, in ascetismul ortodox,
s-au calugarit doi frati, trei surori si o
verisoara). Statornicia lor in credinta
specifica neamului romanesc, in
Ortodoxie, se releva si din faptul ca
inaintasii dinspre tata ai poetului Eminescu
au fost transilvaneni imigranti dincoace de
Carpati (pentru ca s-au impotrivit uniatiei cu
catolicii), ca sa nu mai vorbim de faptul ca
parintii lui insisi erau credinciosi� Si, cum
este si firesc, s-au ingrijit sa le transmita si
copiilor dragostea fata de cele sfinte. Asa se
explica si de ce, la staruintele sotiei sale
Raluca, Gheorghe Eminovici (tatal lui
Eminescu) a cumparat biserica vecina mosiei
de la Ipotesti (cum mentioneaza si academicianul
George Calinescu), a adus acolo un
preot pe cheltuiala sa si a inzestrat biserica
cu odoare, carti etc. In ea il ducea mama sa,
inca de mic, pe Eminescu, in duminici
si sarbatori, cum spune si cunoscutul
eminescolog C. Botez. Mai tarziu insa, Mihai
avea sa mearga singur, intra in biserica si, la
ore cand nu se oficia Sf. Liturghie, contempla
icoanele, cerceta cartile etc. Este important
de mentionat ca in partea de la altar a acestei
bisericute ortodoxe vechi, de la Ipotesti, a
fost inmormantata, in 1876, mama sa Raluca
(mormant la care poetul, cum reiese din poezia
"O, mama�, resimte chemarea tainica a
mamei) si, in 1884, tatal sau Gheorghe.
"Samanta� credintei, pe care parintii i-au
sadit-o cu grija, a rodit in sufletul lui Eminescu.
De aceasta ne convingem atat de miscator
din literatura de geniu, impregnata de adierea
mangaietoare a harului, a celui care a fost
incarcat de povara unei dureri nationale care
poate fi inteleasa drept sacrificiu de sine in
numele iubirii de oameni. Ca dovada cat de
mult a indragit poetul Biserica, dar si cat de
mare respect a avut fata de invatatura
religioasa insuflata de parinti si, in general,
de vrednicii nostri stramosi, Eminescu
a "cules� cu harnicie nectarul haric al
manastirilor ortodoxe cercetate si ni l-a daruit
noua sub forma de balsam artistic: datorita
prezentei lui in aceste "ceresti casteluri
de-ale lui Hristos�, cum avea sa denumeasca
manastirile in poezia "Inchinare lui Stefan cel
Mare�, Eminescu ne-a daruit creatii minunate
precum "Calin-file de poveste�, "Fat-Frumos
din tei� (scrise dupa ce le-a vizitat pe matusile
sale, calugarite la manastirea Agafton),
"Singuratate� (scrisa la manastirea Rasca,
unde a stat cateva luni intr-o chilie), "Sarmanul
Dionis� (are ca personaj principal pe calugarul
Dan), iar nuvela "Cezara� incepe cu o actiune
la o manastire�
Ca Eminescu se ruga si scria la multele
manastiri pe la care trecea (Humor, Putna,
Voronet, Cernica, Snagov, Caldarusani,
Varatec, Neamt etc.) ne-o confirma si marturia
monahiei Agafia din lucrarea "Convorbiri
duhovnicesti�, scrisa de vrednicul de
pomenire parintele Ioanichie Balan : "Venea
(Eminescu � n.a.) regulat in fiecare vara (�)
se ruga in biserica� asculta cantarea maicilor
de la strana. Ii placea cum canta. Era
totdeauna singuratic. Venea mereu singur.
Apoi, se ducea aproape de manastire, pe un
deal in padure, unde este o poiana frumoasa,
linistita. Medita� scria poezii, asculta
clopotele manastirii. Seara se intorcea� se
ruga, manca ceva si se culca. Dupa ce s-a
imbolnavit, nu mai venea asa des. Dar
maicile� plangeau si dadeau slujbe la preotii
manastirii pentru sanatatea lui� Iar dupa ce
a murit Eminescu, maicile ii faceau regulat
coliva si parastas la biserica, in fiecare
sambata�. Pe unde mergea, Eminescu nu
uita sa frecventeze bisericile: la Iasi a locuit
cu Ion Creanga la manastirea Golia, cand
a venit prima data in Bucuresti a stat la
manastirea Calmata, iar la Cernauti, cum
ne confirma Gala Galaction, mergea
regulat la Catedrala ortodocsilor de aici.
Admiratia lui Eminescu pentru frumusetea
aparte a trairii pure, din spatiile
monahal-ascetice, se observa si din
urmatoarele sale versuri: "Si-n odaile inalte
din frumoasa � monastire / Sunt pe muri
tablouri mandre, nimerita zugravire� a
credintei din batrani� (poezia "Memento
mori�); "Sufletul intreaba inima cu dor / Va
fi manastirea cu zidiri cernite, / Cu icoane
sfinte si ingalbenite� ("Care-o fi in
lume��); "O (exclama "fantasticul ascet�
� n.a.), vino acolo-n scorburi ca sa-ti arat
fereastra / Pe care umbra blanda ieri
noapte a venit� ("In vremi de mult trecute��).
Bogatia de idei a lui Eminescu, prin care
"cercul stramt� al ratiunii a fost depasit de
credinta cea vesnica, a reusit sa inalte,
pentru mai bine de un secol, in binemeritate
critici aspre adresate tuturor impostorilor,
simtirea a tot ce are mai sensibil natiunea
romana� Privindu-ne vizionar prin ochii
sacralitatii, de pe un pisc la care altii nici
macar nu indraznesc sa viseze, Eminescu
sta neclintit ca un "ghimpe� (si mai
puternic, la figurat, decat bomba atomica)
in calea marsului desacralizant la care
participa pigmei din "toata floarea cea
vestita a intregului Apus�, avand ca dublu
scop sa ne fure sufletele si sa ne transforme
pe toti in niste damnabile "unelte
vorbitoare��
COSTEL NEACSU,
consilier parlamentar
