Biserica ne indeamna sa ne rugam in toate momentele importante
din zi, dimineata, la pranz, seara, inainte si dupa ce mancam, la plecarea
in calatorie sau la mutarea intr-o casa noua s.a. Rugaciunea, zice
Sfantul Ioan Gura de Aur, este o ancora de scapare pentru cel ce e in
primejdie, comoara plina de bogatii pentru cel sarac, leac de vindecare
pentru cel bolnav si pazitoarea sigura a sanatatii pentru cel sanatos!
Mergand sa-si faca datoria ostaseasca, un recrut, care era bun
crestin, isi pastra si in cazarma bunul obicei de a se inchina si de a-si
spune rugaciunile dimineata si seara. Dar chiar din ziua intai, camarazii
incepura sa-si bata joc de el, fluierandu-l, aruncandu-i in cap perne si
razandu-i in fata�
El insa, ca si cum ar fi fost singur, isi cauta de rugaciune, pana o ispravi.
A doua zi, camarazii ii facura la fel. Si tot asa, cateva zile in sir.
Dupa o saptamana, unul din camarazi, fiind mai intelept si vazand
taria de credinta si de rabdare a recrutului, zise catre ceilalti:
- Am ras noi, fratilor, dar asta e un om tare, el va putea infrunta cu
curaj pe dusman, cand va fi chemat sa-si apere tara!
Si de atunci, nimeni n-a mai ras de camaradul care isi incepea si isi
sfarsea ziua rugandu-se.
Parintele GHEORGHE SINCAN,
paroh la Targu-Mures
