- Preotul Gregoriu Cernea, din orasul meu natal Agnita, candva un
devotat si priceput protopop al celor 35 de parohii ortodoxe din valea
sibiana a Hartibaciului, a implinit varsta de 80 de ani. Felicitandu-l si
urandu-i sanatate, parintele m-a "rasplatit� cu intelesul lecturii fugare
a inscrisului migalos si frumos calegrafiat, adapostit intre copertele
unui voluminos registru anual, sub forma de calendar alfabetic. Si,
astfel, am aflat ca in cei 55 de ani de preotie, acel Om al bisericii si credintei
strabune a botezat 2000 de prunci, a cununat 1500 de tinere perechi si a
condus pe ultimul drum al vietii pamantesti 1800 de credinciosi!
- Imi amintesc ca, de "Bunavestire� (Sibiu, marti, 25 martie 2014, cea
dintai mare sarbatoare crestina a Primaverii din Postul Mare al
Pastilor), spatioasa Catedrala Mitopolitana a Transilvaniei devenise
neincapatoare, intr-atat de multi credinciosi au venit sa asculte
liturghia, ca si frumoasele cantari bisericesti si nelipsita predica. Tema
ei se anuntase a fi una deosebit de actuala si de adevarata: copiii
nenascuti ai Romaniei! Fiind vorba despre cei aproape un milion de
copii care, anual, nu se nasc din pricina savarsirii unuia dintre cele
mai mari pacate ale femeilor tuturor popoarelor lumii si din toate
timpurile: avorturile provocate cu buna stiinta!
La cei cu multa stiinta de carte, purtatori de diplome, de masterate si
de doctorate, adica la acei domni care isi aroga dreptul de a ne atesta
desteptaciunea, inteligenta, prostia si ignoranta (nu si bunatatea
sufleteasca si credinta in Dumnezeu), am intrezarit ca nu-si puneau
fireasca intrebare, mereu ramasa fara raspuns: "Cum te mai duci la
Biserica sa ceri ajutorul Tatalui dupa ce i-ai ucis fiii?� In tot acel
rastimp, Oamenii-Oameni aveau inima franta si smerita, iar ochii
scanteietori, lacrimi fierbinti si sarate! M-am gandit ca, deopotriva,
tuturor le rasunasera in urechi cuvintele psalmistului: "Pacatul meu
inaintea mea este pururea�.
Din cuvantul de intelepciune rostit de unul dintre preoti, credinciosiiascultatori
au putut afla cum ca, in ultimii 50 de ani, Romania a avut tot
atatia copii nenascuti cat numara actuala populatie a tarii! Altfel spus,
un neam intreg s-a stins precum faclia unei lumanari arzande!
Intristat si indurerat de o asemenea cutrematoare veste, mi-am adus
aminte de vorbele unui episcop ortodox dintr-o tara vecina si mereu
prietena romanilor: "Am avut scoala fara credinta, politica fara cinste,
oaste fara dragoste de tara, stat fara binecuvantarea lui Dumnezeu.
De acolo ni s-a tras naruirea. Douazeci de ani ne-am straduit sa nu
fim noi insine, de aceea strainii ne-au invaluit cu intunericul lor�.
Nota: Acel episcop ortodox sarb se referea la ceea ce se petrecuse
in tara lui, in perioada fraticidelor razboaie interetnice, din brava
Iugoslava ramanand doar o nostalgica si mandra amintire! Dar, oare,
nu aceleasi lucruri extrem de grave si de gresite s-au petrecut si se
petrec si in Romania noastra de astazi, de ieri, de maine si de poimaine!?
(ioan.vulcan@yahoo.ro)
