Cultura si arta

Aud, din departari venind, un cantec al amintirii!

Il vad si-l revad, de fiecare data, intr-o intoarcere in
timp, pe caile memoriei, asa cum l-am cunoscut: in
intalnirile din sedintele comune ale Comisiilor de
Cultura ale Camerei Deputatilor si Senatului, amandoi
luptatori pe aceeasi baricada a adevarului intru
apararea spiritualitatii romanesti, la Targu-Mures, cu
prilejul lansarii unor carti pe care i le prezentam, in
Catedrala "Invierea Domnului�, de marele poet
national ctitorita.

In placuta mea zabava a cititului, ii recitesc poezia
si-l vad, de fiecare data trecand, maiestuos, in cadru
nimbat, cu augustul chip al celui cu inima de cantec
pe Calea Victoriei Poeziei.

In zona de foc a verbului, nascocitorul in
hemografia poetica, intr-o armonie cu Universul,
Adrian Paunescu ne-a lasat, ca inaintemergator, in
vesnicia Limbii Romane, poezia lui cu vertebre de aur,
sa ajunga pana la razele lunii si la sunetul stelelor.
Dar il vad si-l revad pe Adrian Panescu si cuprins
de acea sfasiere, prin teritoriile secrete ale
Cuvantului, zburator "cu aripile ascunse sub camasa�,
cum spune academicianul poet Nicolae Dabija � prin
frumusetea eterna a fluturilor in acest Cantec al Neamului.
Il vad pe vulcanicul si prea plinul de har Adrian
Paunescu, aureolat de ascunsul fascinant al versului
"Traiesc si mor in fiecare zi�, din poemul "Pana la
capat�, si ne convingem, inca o data, ca Vladimir
Vasotki, poetul si actorul rus de la Teatrul "Taganka�,
avea dreptate, ca: "Poetii merg cu calcaiele pe lama
ascutita a cutitului� unei lumi pe care unii n-o inteleg.
Adrian Paunescu s-a "transcris�, intr-adevar,
pana la capat, prin poezie, "acea marturisire care
curge ca un torent�, cu puterea talentului si a
personalitatii, prin mostenirea noua lasata prin
opera: "Ultrasentimente�, "Mieii primi�, "Istoria unei
secunde�, "Fantana somnambula�, "Pamantul
deocamdata�, "Repetabila povara�, "Iubiti-va pe
tunuri�, "Manifest pentru sanatatea pamantului�, "De
la Barca la Viena si inapoi�, "Deromanizarea
Romaniei�, "Inca viu�, "Pana la capat� si multe altele.
Inteligenta debordanta, generos lider de generatie,
un fenomen, la Adrian Paunescu "cerbul plange in
nai de turturi�, inscriindu-se in galeria marilor
Eminescu, Blaga, Goga, Labis, Stanescu, Vieru...

In aceasta lume nebuna, in care Adrian Paunescu
vedea "ochii lumii plangand�, considerand "poezia
ca viata�, poetul-cetatean, poetul-luptator, in
existenta "de-o vecie zguduita de plans�, in gand
si-n inima purta icoana Basarabiei nasterii lui si
Ardealul iubit, Ardealul pentru el o alta "cantare a
patimirii noastre� sub "biruinta birurilor grele� de azi.
Plecat prematur intre stele, chemat la Parintele
Indurarilor, Adrian Paunescu s-a stins cu tara in gand.
"Cartela mea de viata se descarca�, scria nu cu mult
inainte de neasteptatul sfarsit, ramanand "pana la
capat� cu Neamul care l-a dat.

Viata lui a devenit opera, cu un loc aparte bine
definit in Sanctuarul Limbii Romane, in acel Panteon
al Culturii Romanesti. Mutat flacara in cer, crezul lui
a ramas prin minunate si memorabile versuri. Iar
Puterea Prezentului cred ca ar trebui sa fie mai
smerita in fata memoriei, a mostenirii lui literare,
lasata noua, urmasilor.

Il vad si-l revad pe Adrian Paunescu mereu intr-un
stop-cadru si parca aud, din departari venind, un
cantec al amintirii!
LAZAR LADARIU

Legendele hispanice: regii spanioli se trag
din principi daci! Noi de ce nu am invatat asta? (III)

Paulus Orosius
confunda pe geti cu gotii

Cunostintele spaniolilor despre
daci se imbogatesc la fata
locului. Pe timpul razboielor
lui Traian cu Decebal, multe
legiuni aveau in componenta
spanioli. Unii dintre ei vor
ramane pe aceste meleaguri,
dar cei care s-au intors au dus
cu ei multe informatii.
Peste cateva secole � mai
precis la 150 de ani de la
parasirea Daciei de catre romani � un alt autor spaniol,
Paulus Orosius, lasa in scrierile sale informatii despre
daci. In afara de faptul ca face o descriere geografica
aproximativa, face si greseli, poate si din cauza faptului
ca nu a reusit sa consulte decat pe unii autori antici.
El confunda pe goti cu geti si, astfel, pune in seama
gotilor fapte din istoria getilor si dacilor. El consemneaza
razboaiele dacilor cu romanii, unde Decebal este
Diurpaneus (carmuitor, in limba daca). Numele acesta
va aparea in toate cronicile spaniole de mai tarziu.
Nu putem sa nu amintim de un spirit inaintat ce a
trait la sfarsitul secolului IV si inceputul secolului V d.H.,
ce are legaturi cu amandoua civilizatiile. Este Nicetas
de Remesiana. Originar din Dacia, Nicetas a propovaduit
credinta crestina pe ambele maluri ale
Istrului, misionariatul lui strabatand Imperiul Roman de
la un capat la altul. La Remesiana, Nicetas pune bazele
unui mare centru spiritual. Aici se consacra unei
insemnate activitati literare, pentru a explica fundamentele
dogmei crestine. Lui ii este atribuit celebrul imn "Te
Deum laudamus�.

Rodrigo Jimenez de Rada il transforma,
si el, pe Deceneu in got

De la consemnarile istorice ale acestor autori pana
la legenda nu a mai fost decat un pas. Cel care l-a
facut primul (si cel mai important) a fost arhiepiscopul
Rodrigo Jimenez de Rada. In "Historia Gothica�,
terminata in anul 1243, folosind scrierile lui Orosius,
Isidor din Sevilla incearca sa compuna un tablou cat
mai complet. Sunt multe goluri in relatarile anterioare
si astfel de Rada completeaza relatarile istorice
cunoscute cu legende si mituri. In afara de mitul biblic
al originilor, mitul grec al lui Hercule (sau mitul eroic),
intalnim mitul gotic, care este cel mai extins al lucrarii.
Preluand greselile inaintasilor, cum ca goti = geti, si
Jimenez de Rada cade in acest pacat. Principalul mit
atribuit "gotilor� este mitul lui Deceneu sau al
inteleptilor. Si astfel, arhiepiscopul din Toledo
introduce in istoria spaniola mitul si istoria dacilor.
Inceputul fiind facut, urmasii acestuia nu au facut decat
sa consfinteasca legaturile dintre daci (romani) si spanioli.
"Zamolxis, zeul carpatic al nemuririi, coboara in
cronicile spaniole pana la rangul de filozof, sau se
disimuleaza sub nume deformate in care nu mai poate
fi recunoscut; dar mitul ramane nedespartit de legenda
dacica, asa cum i-a impresionat ea pe antici si a trecut
pe sub pana scriitorilor hispanici�, conchide Alexandru
Busuioceanu la finalul exceptionalului sau studiu.

Redactia RBN, 30 iunie 2014
(Surse: foaienationala, efemeride.ro,
Titlul original al studiului:
MITUL DACIC IN ISTORIA SI LEGENDELE SPANIOLE)

Sarbatoritii lunii iulie

LA MULTI ANI! Mircea Chelaru - 65

Victor Craciun (80 de ani!), Mariana Cristescu, Mircea Chelaru

SCUZATI-MA

Scuzati-ma, am intarziat

dar tocmai mi-a murit trecutul,

Acela rasu-plansul cu care m-am nascut,

cu care am iubit, cu care am fost singur

incat acum sunt mahmur de atate amintiri

de parca as avea din nou

varsta teilor infloriti

si-n inima jaratec de primavara

ILUSTRATA

Pe un cer masluit, pe drum,

lumea trece ostaseste

ca dintr-o intoarcere de undeva,

din loc in loc asteptari,

acasa ma trezesc singur.

E o dimineata anapoda.

REPORTAJ
ANTIC

Marmura romana, rosie

cu barbi dacice afara din piatra,

Ochi secati de umbre,

mumie sub candeli,

ziduri trecute, ruine

asezate ca la Cina cea de taina,

Roma e doar trecutul din noi,

asteptari de sfinti

fara amintiri.

MIRCEA DUCA

(Din volumul "Manifest�,
in curs de editare)

Lasă un comentariu