Caleidoscop

Distribuie pe:

Personalitati care au influentat destinul omenirii:
ARHIMEDE (288-212 i.e.n.)

Arhimede este cel mai cunoscut matematician si
inventator al Greciei antice. Cea mai importanta
contributie a lui este descoperirea relatiei dintre
suprafata si volumul unei sfere si cilindrul circumscris
ei. A enuntat principiul hidrostaticii, cunoscut si ca
principiul lui Arhimede, si i se atribuie inventarea unui
dispozitiv de transportare a apei, folosit inca in tarile
in curs de dezvoltare, numit surubul lui Arhimede.
Arhimede a trait probabil un timp in Egipt, la
inceputul carierei, dar cea mai mare parte din viata
si-a petrecut-o la Siracusa, principalul oras-stat grec
din Sicilia, unde a fost prieten cu regele Hieron II. A
jucat un rol important in apararea Siracusei impotriva
atacului romanilor din 213 i.e.n, construind masini de
razboi eficiente, care au impiedicat mult timp cucerirea
orasului. In cele din urma, Siracusa s-a predat
generalului roman Marcus Claudius Marcellus, in
toamna lui 212 i.e.n, sau in primavara lui 211 i.e.n, iar
Arhimede a fost ucis in timpul pradarii orasului.
Despre viata lui Arhimede se cunosc mai multe
amanunte decat despre orice alt savant al Antichitatii,
dar ele sunt mai curand anecdotice, reflectand faptul
ca geniul sau in ale mecanicii a impresionat
imaginatia populara. Astfel, i se atribuie inventarea
surubului care ii poarta numele si se presupune ca
ar fi creat doua "sfere� pe care Marcellus le-a dus
cu sine la Roma � una fiind un glob stelar si cealalta
un dispozitiv care reprezenta mecanica miscarilor
Soarelui, ale Lunii si ale planetelor.
Povestea cum ca ar fi determinat proportia de aur si
de argint dintr-o ghirlanda facuta pentru Hieron,
cantarind-o in apa, este probabil adevarata, dar istoria
conform careia ar fi sarit din baie, unde se presupune
ca i-a venit ideea principiului hidrostatic, si a alergat
gol pe strazi, strigand Evrika! (in greaca, am gasit), este
exagerata. La fel de false sunt si alte anecdote: ca ar fi
folosit un sir de oglinzi uriase pentru a incendia corabiile
ce asediau Siracusa, ca ar fi spus "Dati-mi un punct de
sprijin si voi urni Pamantul din loc� si ca un soldat roman
l-ar fi ucis pentru ca a refuzat sa plece de langa
cercurile pe care le desenase pe nisip � chiar daca
sunt reflectii populare ale interesului sau real pentru
catopica (ramura a opticii care se ocupa cu reflexia
luminii cu ajutorul oglinzilor, plane sau curbe), pentru
mecanica si pentru matematica pura.
Conform lui Plutarh (cca 46-119 e.n), lui Arhimede nu
i se pareau extraordinare inventiile sale practice in care
a excelat si carora le-a datorat faima sa contemporana,
de aceea nu a lasat nicio lucrare scrisa despre ele. In
acelasi timp, desi este adevarat ca, pe langa o referinta
nesigura la un tratat "Despre producerea sferelor�,
toate lucrarile sale cunoscute au caracter teoretic,
interesul sau pentru mecanica i-a influentat puternic
gandirea matematica. Nu numai ca a scris lucrari
despre mecanica teoretica si despre hidrostatica, dar
tratatul lui "Metoda privind teoremele mecanice� arata
ca a folosit rationamente mecanice drept dispozitiv euristic
pentru descoperirea de noi teoreme matematice.

PILULA-MINUNE
PENTRU PREVENIREA INFARCTULUI
SI A ACCIDENTELOR
VASCULARE CEREBRALE

Cercetatorii australieni de la
Institutul "George Institute for Global
Health�, din Sydney, citati de
descopera.ro, sustin ca o noua "superpastila� cu administrare zilnica
ar putea salva milioane de vieti pe
plan mondial, in fiecare an, prin
faptul ca poate sa previna infarctele
si accidentele vasculare cerebrale.
"Pastila, care contine o combinatie
de medicamente, duce la
ameliorari semnificative ale valorilor
tensiunii arteriale si ale concentratiei
de colesterol din sange. Prin
urmare, aceasta au un potential
considerabil de a imbunatati sanatatea
globala. Pastila multifunctionala
este foarte ieftina si contine
aspirina si, in combinatie cu celelalte
substante active, contribuie
la prevenirea bolilor cardiovasculare.
Pacientii expusi la un risc
ridicat de infarct sau de accident
vascular cerebral reactioneaza mai
bine la tratamentul cu aceasta
pastila multifunctionala decat la
tratamentul conventional, acest aspect
medical explicandu-se prin
faptul ca multi pacienti nu incep
(sau nu continua) tratamentul
medical, atunci cand acesta vine
sub forma unui numar mare de
pastile care trebuie luate zilnic.
Pacientii sunt mult mai dispusi sa
respecte indicatiile medicilor
atunci cand tratamentul lor consta
intr-o singura pastila cu administrare
zilnica. Proiectul a fost realizat sub
forma unei analize a dosarelor
medicale provenind de la 3.140 de
pacienti diagnosticati cu boli
cardiovasculare din Europa, India
si Australia.
Rezultatele au evidentiat o
crestere cu 43 de procente a
aderentei pacientilor la tratamentul
medicamentos, dupa 12
luni de administrare a pastilei
multifunctionale. "Alte beneficii
constatate sunt o ameliorare a tensiunii
arteriale si o scadere a concentratiei
de colesterol�, explica
oamenii de stiinta australieni.
Conform Organizatiei Mondiale
a Sanatatii, maladiile cardiovasculare
reprezinta principala
cauza de mortalitate pe plan
mondial, provocand 17,3 milioane
de decese in fiecare an. (L.P.)

SA MAI SI RADEM

Gheorghe vrea sa treaca granita la unguri, iar vamesii ii zic:

- Bai, Gheorghe, la noi nu poti trece decat daca ne canti o
balada ungureasca.

Sta Gheorghe si se gandeste putin, apoi raspunde:

- Da, stiu balada lui Casai.

- Noi nu am auzit de balada asta. Ia cant-o!

Iar Gheorghe incepe, cu o voce de tunet:

- C-asaaa-i romanul...

***

Gheorghe Funar e pe moarte� La patul lui de suferinta, stau toate
neamurile, prietenii si colegii de partid, gata sa-i indeplineasca ultima
dorinta.

- Vreau sa imi schimb numele in Funer Gyorgy.

Socati, cei prezenti il intreaba de ce isi doreste asa ceva, cand intreaga
lui viata a luptat impotriva maghiarilor.

Raspunsul lui a fost:

- Pentru ca e mai bine sa moara un ungur decat un roman.

***

Ion, suspectat ca l-a ucis pe vecinul sau Istvan, nu isi recunoaste
vina si povesteste cum s-a intamplat nenorocirea:

- Pai, am iesit eu afara cu o banana in mana, ca sa moara Istvan de
ciuda ca el nu are asa ceva. Dupa ce am mancat, am aruncat coaja la el
in curte. No, si a iesit el afara, a alunecat pe coaja de banana si a cazut
in furca mea de trei ori la rand...

***

Un elev roman isi intreaba tatal:

- La noi in clasa, elevii romani zic ca ei au fost primii in Ardeal, iar
ungurii zic ca ei au fost. Care e adevarul?

- Mai, copile, tu stii ca eu nu prea le am cu istoria, dar bunicul tau
mi-a spus urmatoarea legenda: A fost odata un mare conducator de osti,
pe nume Attila. Intr-o zi, a plecat cu armata sa in expeditie si a tot mers
el pana a ajuns pe aici, prin Ardeal. Pe drum, cica, nu a intalnit niciun om.

Dupa un timp, a ajuns la Somes. Apa era limpede, afara era cald, asa ca
Attila a ordonat: "Ostasi, acum facem baie!�

S-au dezbracat toti, au lasat hainele si caii pe mal si au intrat in apa.

Cand au iesit, nu au mai gasit nici haine, nici cai. No, acum ai inteles cine
au fost primii in Ardeal?

***

Janos si Pista ies dintr-o carciuma, cand de ei se apropie un domn grabit:

- Va rog, spuneti-mi incotro este gara!

- Noi nu stie, raspunde Ianos, taios.

Omul isi vede dezorientat de drum, dar Pista se simte vinovat ca nu
l-au ajutat:

- Mai, Janos, de ce fost rau si nu spus la el unde e gara ? Pierde
omu� trenul�

- Las� sa-l piarda ca asa merita! Se lauda ca e aici de 2000 de ani si nici
atata nu stie, unde-i gara?!

Curiozitati despre om

- In 24 de ore, plamanii sunt traversati de 10.000 de litri de aer si de 800 de litri de sange.

- De-a lungul vietii, omul petrece aproximativ 4 ani mancand.

- Pe parcursul unei vieti de 70 de ani, inima unui om bate de 3 miliarde de ori.

- Inima pompeaza in organism cam 5 litri de sange pe minut. In 70 de ani de viata, inima
pompeaza cam 180.000 tone de sange.

- Omul clipeste o data sau de doua ori la 10 secunde, deci de circa 93.000 de ori in 24 de ore.

- Omul primeste 83% din informatiile externe prin vaz, 11% prin auz, 3% prin miros, 1,5%
prin tact si 1,5% prin gust.

- Fibrele nervoase din organism masoara 770.000 de kilometri, adica distanta de la Pamant la
Luna si inapoi.

Lasă un comentariu