MIRON CRISTEA „ PERSONALITATE MARCANTA A ASTREI

Elie Miron Cristea � asa i-a
placut sa-si zica chiar si atunci
cand a ajuns patriarh � a fost
prezent in epoca si in multe alte
domenii, decat cel bisericesc si
cultural. Am putea spune ca a fost
prezent si activ in istoria Transilvaniei,
cu toate problemele ei. A trait in
perioade aproape egale in secolele
al XIX-lea si al XX-lea: treizeci
si unu de ani in secolul XIX,
treizeci si noua de ani in secolul
XX. A luat parte la toate luptele
pentru drepturi si dreptate ale
romanilor din Transilvania si a
cautat tot timpul mijloace de
imbunatatire a conditiilor lor de
viata nationala, spirituala si materiala.
S-a gandit la promovarea
elementului cultural, intelegand
ca fara acesta nu se va putea
realiza niciodata iesirea din impasul
si complexul subjugarii; s-a
gandit la promovarea meseriilor
printre fiii de romani, pentru a-i
elibera de dependenta fata de
celelalte nationalitati care, monopolizand
acest domeniu al vietii
sociale, ii lasau pe romanii dependenti
doar de lucrul pamantului,
pe care erau de altfel iobagi; s-a
gandit la infiintarea de banci
romanesti, pentru a putea stimula
intrajutorarea si accesul romanilor
la imprumuturi, care sa faciliteze
dezvoltarea gospodariilor si a
economiei lor. Asadar, in glasul
patriarhului Miron Cristea a rasunat
glasul norodului pe care-l
pastorea. De aceea, in fiinta lui
s-a invesmantat acea neprefacuta infatisare neaosa a Natiei. De aceea,
in sinceritatea gestului
si in dulcea sa sfatuire
domoala, ca si in precipitarea
poruncii, s-a
tradus fidel sonoritatea
intregii game de insusiri
a poporului pe care-l
obladuia si din care
descindea.
Elie Miron Cristea nu
putea lipsi din marea
pleiada a ilustrilor reprezentanti
ai ASTREI. A luat parte
la toate miscarile ce aveau ca scop
progresul si ridicarea poporului prin
cultura, acordand sprijinul sau moral
si material tuturor institutiilor, societatilor
culturale si sociale. A devenit
un membru foarte activ al ASTREI,
din octombrie 1896, si membru in
Comitetul Despartamantului Sibiu
din 1905, director al despartamantului,
respectiv membru in Comitetul
Central al ASTREI pana in 1910,
cand a fost ales episcop de
Caransebes, dar activitatea sa in
cadrul ASTREI n-a incetat nici dupa
inscaunarea sa ca arhiereu.
Miron Cristea lansa un apel catre
intelectualitatea satelor in vederea
culegerii de proverbe, raspandite in
toata Transilvania. Roadele acestui
efort au fost publicate de Elie Miron
Cristea intr-un volum aparut in anul
1901 la Sibiu, intitulat "Proverbe,
maxime, asemanari si idiotisme�. In
aceasta carte, chiar el spunea ca
este un "izvor de intelepciune
pentru viata, o comoara de povete, cari le vor face servicii
de bunii si probati calauziti
in actiunile vietii,
de alta parte va servi
multora de un izvor
bogat pentru a cunoa
ste trecutul poporului,
caracterul lui si
modul lui de gandire� .
O alta preocupare a
lui Elie Miron Cristea a
fost aceea de promovare
a invatamantului
prin intermediul
ASTREI, in cadrul Scolii civile de fete.
Sigur ca Miron Cristea avea in
vedere faptul ca cea dintai scoala
de promovare a limbii romane si a
cugetului romanesc era familia.
Scoala civila de fete a avut pentru
ASTRA un rol deosebit in promovarea
culturii romanesti in
Transilvania, inclusiv in zona Toplitei.
A luptat pentru infiintarea unui
teatru roman, a participat din partea
ASTREI la adunarea generala a
Societatii pentru crearea unui fond
de teatru roman.
Cristea a detinut si functia de
secretar al sectiunii istorice a ASTREI.
Se iveste necesitatea elaborarii
unui plan pentru amenajarea unui
muzeu istoric si etnografic, iar cu
elaborarea unui astfel de plan se
insarcineaza chiar Miron Cristea. Se
observa un interes deosebit din
partea lui Cristea pentru punerea in
valoare a marturiilor istoriei si
personalitatilor culturii noastre
nationale, precum si a eroilor
neamului. Il vedem in multe randuri pe Cristea umbland pe urmele
motilor Horea sau Avram Iancu.
Ca urmare a participarilor intense
si active ale lui Elie Miron
Cristea la aceste manifestari ale
societatii ASTRA, el a primit Ordinul
"Coroana Romaniei�, oferit de Carol I.
Ales ca director al despartamantului
ASTRA Sibiu, la 12 martie
1905, ramane in aceasta functie
pana in 1910, cand a fost ales
episcop de Caransebes.
In anul 1907, numarul astristilor
indrumati de Elie Miron Cristea, in
calitate de director al despartamantului,
s-a ridicat la 237,
despartamantul cuprinzand 40 de
comune, cu 3 agenturi, 5 biblioteci.
Personal, Elie Miron Cristea a tinut
numeroase prelegeri, fiind un mare
orator. Multi tineri au fost indrumati,
sustinuti material si ajutati de Elie
Miron Cristea. Fiind ales episcop la
Caransebes, Elie Miron Cristea va fi
nevoit sa-si depuna demisia din
Comitetul Central al ASTREI si va
pleca din Sibiu.
Elie Miron Cristea ramane drept
un mare astrist, precum si o personalitate
emblematica atat a
Bisericii Ortodoxe Romane, cat si a
neamului romanesc. Despre Elie
Miron Cristea s-a vorbit in epoca in
termeni extrem de elogiosi. Legaturile
avute cu personalitati ale
epocii si multiplele sale implicatii
in istorie, in literatura si in cultura
in general scot in evidenta o
personalitate de prim rang in
cultura vremii.

Lasă un comentariu