O biata cusatoreasa vaduva, care avea si o copila orfana in grija,
merge intr-o zi la o doamna, la cusut, precum se intelesesera inainte
cu cateva zile. Cand sa intre pe poarta, o intampina servitoarea si ii
spuse ca doamna nu mai are nevoie de ea. Tot asa a patit si maine, si
poimaine, si in celelalte zile, pe la toate clientele sale, asa ca biata
cusatoreasa si-a cheltuit toti banii, adunati cu chiu cu vai, si pe urma
a plecat la cersit cu copila sa. Dar oamenii i se fereau din cale si o
ocoleau ca pe "uciga-l crucea�.
Un cunoscut ii marturisi in sfarsit ca oamenii se feresc de ea pentru
ca e plina de bolile cele mai grozave si rusinoase. Biata cusatoreasa s-a
dus la Biserica, a cazut in genunchi si s-a asezat la poarta, la cersit.
Intr-o zi, cand era multa lume in biserica, la predica, preotul incepe
a spune credinciosilor ca bietei cusatorese cersetoare i s-a facut o
mare nedreptate, dar ca Dumnezeu a ferit-o de mai rau. Talcuirea, le-a
spus parintele, s-o citeasca fiecare pe tabla din tinda bisericii. Pe
tabla era o scrisoare cu urmatorul continut: "Subsemnata, croitoreasa,
am raspandit in oras vestea ca cealalta croitoreasa este bolnava de
o boala molipsitoare si rusinoasa, ca toata lumea sa lucreze numai cu
mine. Iata insa ca acum, dupa spovedanie si cuminecare, declar ca tot
ce am spus este minciuna si ma rog lui Dumnezeu sa ma ierte.�
Citind declaratia aceasta, croitoreasa vaduva a inceput sa planga,
iar credinciosii au cinstit-o cu anumite sume de bani, asa ca, in curs de
o ora, ea a castigat mai mult decat a pierdut in urma minciunii aceleia. Iar
cealalta croitoreasa a plecat din oras, dupa ce i-a trimis vaduvei si o
importanta suma, ca despagubire pentru prejudiciul moral cauzat prin
raspandirea informatiei ce i-a lezat onoarea, demnitatea si reputatia.
Parintele GHEORGHE SINCAN, paroh la Targu-Mures
(Din volumul "Mi-e dor de Tine, �Doamne-Doamne��,
in curs de aparitie la Editura NICO - Targu-Mures)
