"Au cu ce voiti a bate/Ostile nenumarate/
Ce v-au arestat pamantul/Si
v-au pangarit cuvantul?/ Nu aveti si voi
ostire/Ca dusmanul s-o admire?/Mai avem,
dar e subtire/Cartea noastra de citire!/ Cum
ii spuneti celui care/Dintre voi e cel mai
mare?/Altii, altfel poreclescu-l/Noi ii zicem
Eminescu! /Dar aveti cumva rachete?/Un
popor de feti si fete!Nu aveti o strategie?/
Ce a fost sa fie, fie!��
Aflu din ziare despre postarea vicepremierului
rus Dmitri Rogozin, pe un site de
socializare, in urma refuzului Romaniei de
a-i accepta survolarea spatiului aerian
romanesc: "Data viitoare, voi folosi un
bombardier strategic rus�. Ministerul de
Externe al Romaniei a catalogat afirmatia
oficialului rus ca fiind "o declaratie
foarte grava�.
Cu cateva zile in urma, postul de radio
"Vocea Rusiei� afirma ca Romania n-ar
rezista mai mult de o jumatate de ora
unui atac aerian rusesc. Restul (invingerea
armatei terestre si ocuparea tarii)
ar fi rutina!
Asa o fi! Suntem o tara mica, in comparatie
cu vecina, Rusia, si, pe deasupra,
niciodata nu ne-a trecut prin cap, in
multimilenara istorie, sa ravnim la
pamanturile, holdele, averile vecinilor, sau
sa confiscam limba, cartea de citire,
baladele vreunui neam.
Azi, ce-i drept, "armia romana� e subtire
(numeric), iar tehnica militara e din secolul
(si mileniul) trecut, da� las�ca "nici�rusii
nu-s nebuni, sa atace oameni buni�, adica
pe noi, romanii, care suntem buni �
"pretini� cu NATO!
Eu cred ca vicepremierul rus si "Vocea
Rusiei� au facut "vocalizele� in cauza, usor
"rastite�, ca sa auda si sa ia aminte romanii
de peste Prut, ca Romania nu-i un sprijin de
nadejde pentru ei�
Pana una-alta, poporul nostru, de feti si fete,
au trimis in lupta cateva fete sa cucereasca
(deocamdata) Europa. Si Rusia!
Desigur, e vorba despre un razboi�pasnic:
Europenele de gimnastica � Sofia, 12-18 mai
2014. Succes, senioarelor si junioarelor
noastre!
Ei, da! Asa, da! Sa tot fim in lupta (sportiva)
cu vecinii ucraineni, rusi!
Din pacate, "peste gard�, la vecina Ucraina,
se-aud "glasurile� armelor! Si nu sunt ale
floretelor, sabiilor, spadelor incrucisate pe
plansa de scrimerii ucraineni si rusi�
Oare cum ar fi evoluat azi marea prietenie
dintre cel mai mare poet rus, A.S. Puskin,
nascut la Moscova, si N.V. Gogol, marele
exponent al realismului critic din literatura
rusa, nascut in Ucraina, intr-un targusor din
gubernia Poltava? Sunt sigur ca ar milita
impreuna, pentru buna intelegere intre rusiiru
si si rusii�ucraineni!
Nu demult am vazut la TV cateva imagini
terifiante de la Odessa si Slaviansk, unde au
murit peste 40 de oameni! Nu vreau sa
ma mai gandesc la Rusia, la Ucraina, "in
acesti termeni�!
Prefer amintiri luminoase din propria-mi
copilarie, chiar si din vremea cand Rusia si
Ucraina erau una, in "conglomeratul� de tari
numit URSS ("bastion al pacii e!�).
�In 1958, "bastionul pacii� isi retrage
efectivele militare din Romania. Din pacate,
Armata Rosie a uitat sa duca cu ea si
ideologia! Ne-a costat! Ce au "uitat� aici, rusii,
si (intr-un fel) bine au facut, a fost "Cartea
Rusa�, generic spus, accesul romanilor la
capodopere ale literaturii ruse-universale.
Desigur, "la pachet� cu literatura ideologica,
propagandistica.
Important este ca, pe la sfarsitul anilor �50,
librariile Romaniei erau pline cu carti valoroase
ale literaturii ruse, in traduceri reusite.
�La doi pasi de casa mea, la parterul
blocului Popa Sapca din Craiova, functiona
libraria "Cartea Rusa�. De aici imi mai cumpara
carti de povesti tanti Zina (Zenovia), rusoaica
din vecini. De la ea am primit o carte ilustrata
de povesti, scrisa de Puskin, "Povestea
Tarului Saltan�. Tot tanti Zina m-a invatat, pe
la inceputul anilor �60, un cantec frumos,
"Noptile Moscovei�. "Dac-ati sti si voi/ Ce
frumos oras/Si ce seri/ Sunt la Moscova!�
Chiar invatasem de la tanti Zina o strofa si
refrenul in limba rusa. Mai tarziu, tin minte ca
acum, era primavara lui 1968, eram "cu
scoala�, grupati chiar in fata librariei "Cartea
Rusa�, in asteptarea presedintilor Ceausescu
si De Gaulle. Aici, in Piata Unirii, de la o tribuna
din fata Judetenei de Partid (azi, Prefectura)
aveau sa se adreseze romanilor cei doi
presedinti. In asteptarea coloanei oficiale, mi-am
facut de lucru in librarie. Ochii mi s-au oprit pe
titlul unei carti: "Serile in sat la Dikanka� de
N.V.Gogol. Nu era scumpa. Am cumparat-o cu
banii pe care mi-i dadusera ai mei sa am la
mine "de-un covrig, de-un suc�. Mi-am luat
cartea, m-am asezat pe bordura si am inceput
s-o frunzaresc. Era o culegere de povestiri,
scrise cu umor, sarcastic, satirizant. Cu toata
satira, razbatea din scriitura dragostea lui
Gogol pentru acele locuri, pentru oamenii
acelor locuri. Un scriitor care-si iubeste tara,
Rusia, ziceam eu atunci. Sincer sa fiu, am aflat
mai tarziu ca rusul Gogol era rus� ucrainean!
De multe ori mi-am dorit sa vad, sa vizitez
Rusia. Ca turist, ai ce sa vezi! Dar nu acum!
Chiar daca un slogan turistic, de actualitate,
te-ndeamna sugubat: "Vizitati Rusia, daca
vreti sa nu va viziteze ea!�.
Totusi, n-am sa dau curs sloganului. Stau
acasa! Sunt sigur ca nici rusii nu-si vor arata
interesul turistic (ca atunci, in �89) de a
ne� vizita tara! Sper!
Sper din tot sufletul ca "Al Treilea� sa nu
mai fie! Sper sa�invinga Pacea! A treia
Pace Mondiala! Sper ca va fi pace, va fi
bine, pentru ucraineni, pentru rusi! Si
pentru noi, romanii! Si pentru toti oamenii
Planetei!
N-am sa cer permisiunea Europei sau a
Americii de a iubi in continuare Rusia,
marea cultura, marea literatura rusa! Ele
raman! Sunt perene! Va veni vremea
(speram cat mai curand) cand, treziti din
visele orgolioase, razboinice, vremelnicii
dregatori rusi de azi vor cere iertare propriei
lor culturi si civilizatii, marilor valori
materiale si spirituale, valori care asaza
Rusia printre marile puteri culturalspirituale
ale lumii.
N-am sa cer Rusiei dreptul de survol, ca
sa ma indrept in zbor, cu gandul spre
Moscova. Desigur, in calitate de turist
(pasnic!) iubitor de cultura si civilizatie
rusa, de marea literatura rusa. Asadar,
�sunt (cu gandul) in salonul-biblioteca al
vestitei cafenele "Puskin� din Moscova.
Ma asez la o masa strajuita de rafturi din
lemn masiv sculptat, pe care stau asezate
carti vechi, cu coperti imbracate in piele
scumpa.
Din palnia imensa a unui gramofon se
revarsa puternicele, frumoasele, fascinantele,
rascolitoarele voci ale unui cor
rusesc, interpretand un vechi cantec.
Apoi, un picolo schimba placa (de
patefon). Din palnie se-aude vocea
guturala a lui� Doru Tufis: "Natasa,
pasare subtire/Zadarnica si alba-n cioc/
Danseaza-n cafeneaua Puskin/Cu blandul
Vanea, kazaciok (�). Sunt un turist ratacit/
In Piata Rosie si rece...�
