RESPONSABILITATEA UNUI VOT

Traim intr-o lume in care suntem
"bombardati �cu diverse mesaje care
incearca sa ne determine modul de actiona
in diverse planuri ale existentei noastre.
Fie ca este vorba de comportamentul ca
si cumparatori, ca potentiali turisti, ca
participanti la traficul rutier, si enumerarea
ar putea continua, dar mai ales in calitatea
de participanti ca cetateni la un proces
electiv. Asupra acestei din urma ipostaze,
presiunea care se exercita este extrem de
vizibila si are multiple forme, pe care, in parte,
le identificam imediat, altele fiind mai
subtile, presupune un efort de analiza si
chiar cunostinte de marketing politic.
Procesul de influentare si convingere
mentionat, in sine, nu este condamnabil in
masura in care opereaza cu informatii si
elemente corecte si ne lasa pe noi cetatenii
sa distingem si sa actionam, conform
propriei noastre constiinte, cantarind cu
responsabilitatea de care suntem in stare
ceea ce este bine pentru noi si comunitatea
in care traim si muncim. Fiind in preajma unui
moment important in viata societatii europene,
implicit si a noastra, cel al alegerii
celor 751 de membri care compun Parlamentul
European pentru urmatorii cinci ani,
am constatat prezenta in mass-media, dar
si in spatiul virtual al retelelor de socializare,
exprimarea explicita, de catre unii vectori
de opinie, a indemnului de a nu ne prezenta
la vot, folosind argumente, pe care nu le
mentionez aici din considerente de spatiu,
pe care le apreciez ca fiind nesustenabile
si, cred eu, chiar contrare interesului
national in acest moment.
Dupa sapte ani de la intrarea tarii noastre
in Uniunea Europeana, cred ca marea
majoritate a populatiei Romaniei este in
cunostinta de cauza in ceea ce priveste rolul
si importanta Parlamentului Europei. Reamintesc
ca principalele institutii ale Uniunii
Europene sunt: Parlamentul European, care
rezulta prin votul celor circa 500 de milioane
de locuitori ai tarilor componente, Comisia
Europeana, care este organul executiv al
Uniunii Europene si este format din presedinte si 27 de comisari (cate unul din
fiecare tara componenta a Uniunii Europene),
Consiliul Uniunii Europene, format din ministri
din guvernele tarilor componente, si
Consiliul European, format din sefi de state
si de guverne ale tarilor din UE.
Fata de ceea ce stiam pana acum, odata
cu intarea in vigoare a Tratatului de la
Lisabona din anul 2009, Parlamentului
European i-a fost marita responsabilitatea,
in sensul ca, odata cu aceasta legislatura,
acest organism este cel care il va alege pe
presedintele Comisiei Europene dintre
candidatii propusi de sefii de stat si de
guvern din tarile componente. Dupa alegerea
presedintelui, acesta, impreuna cu
guvernele statelor componente urmeaza sa
stabileasca candidatii pentru membrii
Comisiei Europene (cate unul din fiecare
stat). Acesti candidati trebuie sa fie
confirmati in urma unei audieri de catre
Parlamentul European. Presedintele ales si
comisarii propusi sunt supusi apoi unui vot
comun al Parlamentului. Dupa aceasta
aprobare, Comisia Europeana, stabilita dupa
procedura explicata mai sus, va primi
numirea oficiala de catre sefii de stat si de
guvern ai tarilor din Uniunea Europeana.
Este cunoscut faptul ca Parlamentul
Europei are in sfera sa responsabilitati
majore multiple: in domeniul legislativ (in
circa 70-80 de domenii principale de politica
comunitara), in domeniul bugetar, in domeniul
competentei de supraveghere si
control democratic, in desemnarea unor
functii (audierea presedintelui si ai membrilor
Comitetului executiv al Bancii Centrale
Europene, ai membrilor Curtii de Conturi a
Uniunii Europene), in domeniul controlului
parlamentar al Bancii Centrale Europene, in
efectuarea de anchete parlamentare s.a.
La alegerile din 25 mai 2014, cand se aleg
cei 32 de deputati care sa ne reprezinte ca
tara, conform sistemului electoral european,
in Parlamentul Europei, prezenta noastra la
vot consider ca este o datorie civica
importanta. Desi legal nu avem aceasta
obligatie, existand tari europene (Belgia,
Cipru, Grecia, Luxemburg) in care prezenta
la vot este obligatorie, a nu ne exercita acest
drept va pune in evidenta o carenta de
educatie civica majora si, in acelasi timp,
cu regret spun acest lucru, o neasumare a
responsabilitatii pentru viitorul nostru, dar,
mai ales, al celor foarte tineri.
Conform unor convingeri personale,
consolidate in decenii de existenta, consider
ca fiecare dintre noi trebuie sa se
exprime si sa se implice, in formele pe care
le apreciaza ca fiind adecvate, in viata
comunitatii. O neimplicare are ca consecinta
directa cedarea dreptului de decizie altor
persoane si deci, implicit, anularea dreptului
moral de a face obiectii la modul in care
este condusa societatea noastra.

Prof. univ. dr. ing. VASILE BOLOS,
consilier judetean PSD

Lasă un comentariu