Observatii la Propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei

Art. 1, alin (11)

Asa cum precizeaza si Consiliul Legislativ, textul
nu are valoare de principiu constitutional si nu poate
fi reglementat in Constitutie.

Ortodoxia este element originar al formarii
Statalitatii Romanesti. Toate celelalte culte au aparut
ulterior aparitiei Statalitatii Romanesti. Statalitatea
Romaneasca a aparut inaintea Marii Schisme, cand
s-a facut diferenta dintre cultele catolic si ortodox.
Statalitatea Romaneasca a fost fie Romanie populara
(N. Iorga), fie vlahie, fie tara (de la latinescul terra),
deci, dintotdeauna a fost romaneasca.

Acest paragraf este de noutate absoluta in istoria
Romaniei. Minoritatile nu sunt factor constitutiv de
stat. Este un fals istoric si nu este admisibil ca prin
constitutie sa se consacre acest neadevar. Toata
istoria noastra nationala, toate evenimentele istorice
mari, pe romani si pe unguri i-au gasit adversari si nu
cofondatori ai statului roman. Suveranitatea
nationala inseamna ca poporul roman este suveran.

Pasajul trimite la ridicarea minoritatilor la factor de popor
suveran, ceea ce antreneaza automat federalizare.
In plan juridic, contrar art. 1, alin. 1 statul roman nu
mai este stat national, ci stat multinational, din moment
ce exista mai multe natiuni cofondatoare. Ca
atare, cele doua alineate sunt contradictorii si practic
art. 1, alin. 1 este anulat de aceasta prevedere. Fiind
natiuni cofondatoare, minoritatile nationale pot sa
denunte oricand statul pe care l-au "cofondat� si sa
ceara cota parte din cetateni, teritoriu si suveranitate.

Art. 3, alin. (3 )

Constitutia este un act juridic fundamental.
Romania are arealuri de traditie istorica, dar fara
valoare administrativa in prezent (Tara Hategului,
Tara Maramuresului etc.). Nu se poate impune prin
lege reactivarea unui simbol cultural. In mod firesc
se pune intrebarea: Ce inseamna "traditional�? Cine
defineste ce este traditional? Memoria colectiva
"facuta� de presa recenta? Din acest punct de
vedere, articolul este ininteligibil, deci, inoperant.
Conducerea FCRCHM considera ca, prevederea
este clar dedicata infiintarii "tinutului secuiesc�,
deziderat solicitat de extremistii maghiari, singurii
care actioneaza pentru infiintarea unei diviziuni
administrativ-teritoriale, invocand "zonele traditionale�.

Astfel, se creeaza diviziunea administrativteritoriala
pe care o doresc extremistii maghiari,
deschizandu-se, apoi, drumul secesionismului etnic
pentru un teritoriu delimitat teritorial de chiar
Constitutia Romaniei. Din punct de vedere organizatoric,
administrativ, tara va trebui sa finanteze, in
plan local, fata de 3 nivele administrative, ca in
prezent, un numar de 5 nivele: alaturi de comune,
orase si judete, se mai adauga regiuni si subregiuni,
gen "tinutul secuiesc�, si, probabil, se vor lua si altii
dupa ei, pe un fond de ignoranta si patriotism local,
asa ca ne putem astepta sa apara "Tara Barsei�,
"Tara Motilor�, Tara Maramuresului etc. Deci, alte
"tari� si ,,tinuturi traditionale�, accentuandu-se, pana
la disolutie, dezintegrarea teritoriala a statului roman.

Art. 6, alin. (21 )

Asa cum precizeaza si Consiliul Legislativ, textul
propus nu se justifica la nivelul legii fundamentale,
atata vreme cat el face trimitere la Legea privind Statutul
minoritatilor nationale, motiv pentru care ar trebui
eliminat din proiect.

Prin aceasta prevedere, se instituie notiunea de
drepturi colective, care se opun conceptului de
suveranitate nationala, al carui factor de expresie este
poporul roman, prin reprezentantii sai alesi direct �
adica Parlamentul Romaniei.

Mentionam ca drepturile colective sunt nerecunoscute
de legislatia internationala sau europeana,
aceasta fiind cauza pentru care chiar USL a blocat
proiectul Legii Statului minoritatilor nationale. Odata
aprobate, organismele decizionale si executive ale
minoritatilor vor fi finantate de stat, cu un impact
bugetar suplimentar, constituirea lor reprezentand
anticamera autonomiei teritoriale a minoritatilor, cu
consecinta faramitarii statului, contrar art. 1, care
spune ca Romania este stat national unitar.

Art. 12, alin. (41)

Asa cum precizeaza si Consiliul Legislativ, simbolurile
nationale reprezinta statul roman si sunt unice,
neputand exista mai multe simboluri nationale. Folosirea
in spatiul public a unor simboluri de catre minoritatile
nationale nu determina ridicarea acestora la rangul de
simboluri nationale, astfel cum se propune prin text.
Spatiul public este spatiul care nu poate fi plasat
simbolic sub insemne particulare, de aceea este
public. Orice reprezentare particulara a intereselor
minoritatilor trebuie sa aiba inscrisuri corespunzatoare,
care sa le mentina in cadrul public al
societatii romanesti.

Daca s-ar reglementa totusi in Constitutie, atunci
aceasta prevedere ar trebui completata in sensul ca,
minoritatile nationale pot folosi liber propriile
simboluri in public, la manifestarile proprii, si nu pe
institutii publice.

Art. 32 (5)

Exista o lege in acest sens. Constitutia nu trebuie sa
se adreseze direct unei probleme deja reglementate.

Art. 119 1

Introducerea instantei pe traseu, mai exact a timpului
deliberarii, va bloca actul administrativ central, deci
afecteaza suveranitatea nationala a Romaniei.
Interesul local este interes particular in raport cu
interesul national, exprimat prin organele alese/numite
de la nivel central.

Prin aceasta prevedere se modifica textul constitutional
legat de faptul ca actul atacat de prefect sa
nu mai fie suspendat de drept, ci de instante. Pana
acum, daca actul atacat de prefect nu ar fi fost
suspendat de drept, hotararile antiromanesti si
antistatale sau de organizare de referendumuri privind
infiintarea "tinutului secuiesc�ar fi fost puse in
executare, pana la finalizarea procesului sau a cererii
prefectului de suspendare. De aceea, suspendarea
de drept a actului atacat de catre prefect trebuie sa
ramana in vigoare. Daca prefectii ataca gresit, solutia
nu este sa viciem procedura de asigurare a respectarii
legii de catre prefecti, ci sa sanctionam prefectii care,
eventual, ataca abuziv acte administrative ale
autoritatilor locale.

Presedinte,

Lasă un comentariu