STANDARDIZAREA DENUMIRILOR GEOGRAFICE

Terminologia stiintei geografice o constituie numele topice care sunt
specifice fiecarei limbi. Numele geografice, fiind termeni proprii, apartin
tarii de origine sau mai precis statului in interiorul caruia se afla localizate.
Deci, denumirile geografice sunt considerate drept termeni proprii,
specifici limbii oficiale a statului respectiv si, ca atare, indiferent de
limba si caracterul grafic al textului in care este inserat, ele trebuie sa fie
redate in mod unitar in fonetica limbii oficiale a tarii respective.
Cum ar putea fi redati termenii New-York,Washington, Bucuresti,
Targu-Mures, Covasna, Targu-Secuiesc, Oltenia, Jiu etc., in orice
limba a pamantului, decat in forma limbii de origine?
Inca de la sfarsitul secolului trecut, acest procedeu a fost adoptat de
un numar foatre mare de state si de edituri cartografice, societati
nationale de turism, transporturi, telecomunicatii, precum si de marile
societati nationale de geografie din aproape toate statele lumii. La
Conferinta Internationala pentru Standardizare a O.N.U., din septembrie1967,
s-a hotarat, de comun acord, infiintarea comisiilor nationale de
standardizare si s-a stabilit obligativitatea ca fixarea grafiei numelor
geografice sa se faca de fiecare tara in limba oficiala a tarii respective.
Principiul grafiei unice este astazi unanim recunoscut, asigurand o
terminologie unica si permitand identificarea unei numiri corecte in
orice text, acest principiu neputand fi incalcat de nicio tara si cu atat
mai mult de editurile cartografice nationale sau particulare de turism,
transporturi, telecomunicatii, publicatii de orice fel. In acest sens,
organele abilitate romane ar trebui sa se sesizeze si sa repuna in litera
legii acele publicatii din Romania care, mai mult voit, incalca normele
ce guverneaza de multi ani aceasta terminologie a stiintei geografice
privitoare la numele topice. Consideram ca este cazul ca, mai ales pe
materialele publicitare, turistice (ghiduri, atlase etc.), sa apara denumirea
corecta, in limba romana, a numelor topice folosite in text. Chiar daca
ghidul sau atlasul respectiv este scris intr-o alta limba, de pilda engleza
sau maghiara, denumirea orasului sau a oricarei localitati ori loc
desemnat trebuie scrisa doar in limba statului respectiv, adica in cazul
nostru, in limba romana. Este o cerinta de bun-simt, legala, statuata,
care nu lasa loc la interpretari, pentru ca acesta a fost si scopul
demersului convenit cu mult timp in urma. Speram ca cine trebuie sa
auda si sa vegheze la respectarea legii a auzit si va actiona ca atare.
In context, poate n-ar fi rau ca si denumirea unor societati, firme, ligi,
asociatii, fundatii, targuri, actiuni etc., etc., din Romania, care au denumiri
in toate limbile pamantului, sa fie scrise si denumite romaneste. Asa ar
pricepe tot romanul, nu numai cel cunoscator al unor limbi straine,
"despre ce este vorba in propozitie�. Interesanta propunere, nu?

Lasă un comentariu