"Romania este pe locul sapte
in UE la taxarea muncii. Practic,
pentru fiecare leu platit salariatilor,
angajatorii scot din
buzunar 1,83 lei. Sau, altfel spus,
cam 45% din fondul de salarii al
unei firme ajunge direct la stat�,
subliniaza Stefan Amariei, in
revista Capital. Insa si angajatii
platesc, la randul lor, din leafa
primita, tot la stat, 10,5% CAS
(pentru pensie), 5,5% CASS (la
sanatate), 0,5% contributie la
somaj, care adunate reprezinta
16,5%, dupa care se mai retine
impozitul de 16% pe suma ramasa
de plata. In total, din salariul
angajatului, statul ia 32,5%. Angajatorul
si salariatul mai platesc la fisc
sau la administratia locala TVA si
accize pe produsele cumparate,
numeroase impozite si taxe pe
proprietate, pe stalpi si cosul de fum
etc., la care se adauga facturile tot
mai mari, de la o luna la alta, pentru
servicii, dintre care recordul il detin
cele pentru gaz metan, energie
electrica si termica, apa (si pluviala),
canal, salubritate si altele.
Astfel ca, in final, multe firme nu-si
pot acoperi cheltuielile facute, ca
urmare, intra in insolventa si
faliment, iar salariatilor nu le mai
raman bani pentru alimente, pentru
copii, medicamente, imbracaminte
si incaltaminte, sa nu mai amintim
de concediu sau de alte distractii
recreative.
Referindu-se la aceste probleme
deosebit de grave pentru
traiul romanilor, presedintele
Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru,
a pus verdictul pe nivelul birurilor
platite de populatie: "Povara fiscala
in Romania este infernal de mare si, din pacate, ne putem compara cu
tari: "precum Guatemala sau Zimbabwe�. El a mai aratat ca: "peste
500.000 de persoane sunt platite ca PFA, tocmai de a evita impozitele
prea mari pe munca, dar li se mai adauga alte sute de mii de angajati
la negru sau care primesc o parte din salariu la negru�.
Angajatorii la randul lor sunt revoltati de fiscalitatea impovaratoare:
"avem de-a face cu o distributie inegala � o zona prea mica de
contribuabili duce in carca o zona prea mare de asistati�, sustine Dan
Sucu, patronul Mobexpert. El mai afirma ca oamenii de afaceri simt din
greu povara taxelor tot mai mari, cauzate de felul in care se construieste
bugetul: "intai ar trebui privite posibilitatile tarii si dimensionate
cheltuielile in functie de acestea. La noi se face invers, se stabilesc
intai nevoile si apoi se incearca sa se obtina bani pentru a le acoperi.�
Cu alte cuvinte, exact asa a procedat Ministerul Finantelor cand a
intocmit bugetul pe 2014. A adunat sumele solicitate de ministere,
sume care la unele din ele s-au mai ajustat, pe ici pe acolo, iar in final,
cand s-a facut totalul s-a vazut ca nu ajung banii. Atunci s-a inventat
introducerea a alte 35 de taxe si impozite, impunerea unei noi accize
de 7 eurocenti/litru de carburanti, la care se mai adauga TVA, incat
suma se majoreaza la 12 eurocenti/litru de benzina si motorina, pe
care, din 1 aprilie, il platim la pompa cu aproape 7 lei.
Deci, e clar ca Guvernul ce ne da cu o mana, ne ia cu doua! "Aproape
jumatate din toate taxele pe munca platite in Europa � este vorba de
contributiile sociale platite de angajator peste salariul brut � raman in
mare parte invizibile pentru angajati�. Decizia de a reduce CAS cu 5%
de la 1 iulie 2014, se va aplica in functie de modul in care fiscul si
Guvernul va reusi sa creasca veniturile la buget, pentru ca "orice
relaxare a taxarii muncii trebuie insotita de largirea bazei de impozitare
si masuri fiscale de compensare�. La fel s-a intamplat si in cazul altor
masuri adoptate de Guvern. Economistul Florin Citu, explica ca:
"scaderea taxelor in 2005 a dus la cresterea numarului de ore lucrate
si a scazut taxa marginala in economie, insa 80% din cresterea venitului
s-a dus in consum, iar taxele impuse pe venit, profit si TVA au crescut�.
Ce s-a intamplat, din acest punct de vedere in 2014, o simte fiecare
roman in faptul ca este tot mai sarac, se descurca tot mai greu si cum
va fi in continuare, nici guvernul nu stie pentru ca nu are nicio strategie
clara in acest sens, nici macar pe termen scurt.
In concluzie, acelasi economist Florin Citu sustine: "avand in vedere
acest cadru economic, este normal ca piata fortei de munca sa nu-si
revina, nici consumul, si, implicit, nici economia. In acest moment,
motivatiile in economie sunt aranjate, in asa fel, incat nu stimuleaza
nici munca, nici institutiile si, astfel, nici acumularea de capital�. Ci, in
cel mai nefericit caz, cresterea muncii la negru si a evaziunii fiscale,
mai ales ca noile articole introduse in Codul penal, ii apara pe
parlamentari, pe ministri, pe baronii locali si pe marii evazionisti cu
functii in aparatul de stat, de sanctionarea prevederilor legislatiei
penale (ANI si DNA), chiar daca, in ultima perioada, multi dintre acestia
au ajuns dupa gratii.
