Ziua nascandu-se
Pentru Mariana
Sub gerul acesta,
in gura de brume,
pe rand, in alb
toate cuvintele pier;
cu pasari de gheata
copacii iar plang,
apele duc
flori de frig in ferestre;
in a noptii fantana,
lumina diminetii se naste
odata cu rasaritul
targuindu-ne sufletele;
incetul cu-ncetul,
cu un nou alfabet,
ziua numele
isi scrie pe cer.
Iesirea din cuvant
Pe bicicletele cerului
singuratatea trece
in spate ducand
istoria ferfenitita
a clipei;
oboseala realitatii lumesti
saluta,
cu largi reverente,
seara cu pometi rumeni,
de emotie palind;
lacomia ploii
inghite mutenia
de peste
a-nserarii;
rasfoind cartea noptii,
in haina tacerii
ies din cuvant.
De ce, oare?
Calcand rar,
din nor in nor,
din stea in stea,
cocor cu picioare lungi
trece lumina;
doar trista,
apa lepadarii
trece de pe campia verdelui
pe cea a albastrului;
ciorchinii zorilor
asculta scancetul
ghioceilor
in urma venind;
de ce oare-i atat de alb
viitorul apus?
(Versuri din volumul
"MEDALII DE ROUA�)
