Actiuni ecologiste, promovate de apicultorii mureseni

Cand se discuta despre apicultura,
in primul rand ne gandim
la mierea de albine, principalul
produs al stupului, fara sa luam in
considerare un aspect, poate mai
important decat mierea, ceara,
propolisul, laptisorul de matca,
apilarnilul, veninul de albine. Este
vorba despre polenizarea plantelor
entomofile, cu un efect
formidabil asupra sporului de
productie la plantele agricole si
forestiere. De exemplu, la speciile
pomicole: par, mar, prun, coacaz
si la speciile forestiere salcam tei,
polenizarea florilor cu ajutorul
albinelor este obligatorie. Datorita
promovarii unei agriculturi superintensive,
cu o chimizare excesiva,
populatiile de albine intra in
declin. Cercetatorii stiintifici din
domeniu au stabilit ca o albina
melifera polenizeaza in medie 720
de flori pe zi, respectiv o familie
puternica poate poleniza aproximativ
2,7 milioane de flori, pe o
suprafata de 2 hectare.
Constienti de importanta ecologica
a albinelor, mai ales in
pastrarea biodiversitatii, apicultorii
mureseni sunt preocupati sa
asigure baza melifera la nivel de
judet. Trebuie sa semnalam faptul
ca judetul Mures se situeaza pe
locul 5 pe tara la nivelul productiilor
apicole. An de an, peste
100 de apicultori mureseni sunt
obligati sa plece in pastoral cu
familiile de albine, la bazinele
melifere din sudul Olteniei, unde
salcamul infloreste in ultima decada
a lunii aprilie si prima decada
a lunii mai. La noi in judet, de
regula, salcamul infloreste in luna
mai. Anul acesta este posibil sa
infloreasca mai devreme cu doua
saptamani. Pentru apicultori, cea
mai valoroasa planta melifera o
reprezinta salcamul (Robinia pseudoacia),
un arbore melifer cu
tulpina pana la 23-30 metri, originar
din continentul nord american, cu
un lemn de esenta tare, rezistent
la umezeala. In Romania a fost
adus in anul 1852, la Bailesti, si aclimatizat
pentru fixarea nisipurilor
din sudul Olteniei. Treptat s-a
aclimatizat in toata tara, din
campie pana in zona submontana.
Pana la "revolutie�, in Romania
exista o suprafata de 80.000 de
hectare cu salcam, la ora actuala
suprafata este mult diminuata
datorita defrisarilor abuzive.
Prin natura indeletnicirii, apicultorii
sunt si ecologisti, implicati direct
in protectia mediului inconjurator.
An de an, apicultorii mureseni au plantat 3.000-4.000 de puieti
de salcam pe terenuri degradate,
pe marginea drumurilor, perdele de
protectie etc., in jurul gradinilor.
Din nefericire, doar o mica parte
din puietii de salcam au fost salvati
de la distrugere prin pasunatul cu
caprele si oile ciobanilor sau de
rromii care i-au taiat si vandut
romanilor - araci pentru fasole.
Anul acesta s-au comandat
10.000 de puieti de salcam produsi
de viceprimarul comunei Suplac,
ing. I. Bucur, un pasionat de silvicultura,
producator de material
saditor forestier, circa 2 milioane
de puieti de salcam, pe care ii
ofera celor interesati la un pret
de 0,30 lei/ puiet. Exemplul apicultorilor
mureseni poate fi urmat
si de organizatiile ecologiste, de
scoli si de consiliile comunale.

Lasă un comentariu