Nelinistiti, alarmati, tristi, ingrijorati, de-a dreptul,
de rusinosul troc al premierului Victor Ponta si ai lui
guvernanti cu struto-camila UDMR, care, cu
obraznicia si aroganta cunoscute, cu gandul mereu
la eliminarea articolului 1 din Constitutie (Romaniastat
national, unitar roman), la destructurarea si
federalizarea tarii, a cerut imposibilul
pentru a accepta accederea la
guvernare, iar primul ministru s-a
grabit sa le dea totul, fara sa clipeasca, fara vreo
tresarire, fara vreo mustrare de constiinta, m-au
sunat, marti-dimineata, la redactie romanii din
Miercurea Nirajului, care, in urma unei crancene
deznationalizari, printr-o maghiarizare fortata, au mai
ramas o mana doar pe Valea Plangerii. "Ce fel de
roman este premierul Ponta? De ce ne-a abandonat?
Care-i pretul vanzarii? De ce ne-a tradat si ne-a
vandut? Chiar sa nu fi aflat inca, oare, premierul cat
sange a fost varsat pentru acest Ardeal al suferintelor,
cate vieti ale romanilor au fost curmate, de la 18481849 la Diktatul de la Viena din 1940 si pana azi, cati
eroi au cazut intr-un sacrificiu suprem, in cele doua
razboaie mondiale, in luptele pentru acest pamant
romanesc al Ardealului? Ce rusine
pentru un premier roman sa faca, in
postura unei cozi de topor, ceva fara
precedent, ce inca n-a indraznit vreun prim-ministru
al Romaniei pana azi! Sa netezesti drumul dusmanului
pentru o a doua limba oficiala in Romania, cand limba
romana trebuie sa fie acasa stapana, conform
prevederii constitutionale, sa le acorzi universitate
ungureasca la UMF Targu-Mures, sa accepti Legea
Minoritatilor Nationale, sa dai liber sa fluture steagul
secuiesc, simbol al Ungariei Mici in inima Romaniei, pe
sedii ale institutiilor Statului Roman, sa-i pui prefecti pe
urmasii celor care ne-au deznationalizat, inclusiv in
Mures, cu o populatie majoritar romaneasca de 63%, sa
n-ai dreptul, ca guvern roman, sa modifici Legea
Invatamantului decat cu aprobare de la UDMR, sa
deschizi cale libera autonomiei teritoriale, pe criterii
etnice, a asa-zisului Tinut Secuiesc, intr-o viitoare
regionalizare cu chipul cosmetizat al revenirii la fosta
Regiune Autonoma Maghiara de trista amintire. Ce
rusine!�. Noi, romanii ardeleni, intelegem oful acelei
maini de romani, cati au mai ramas pe acolo, pe Valea
Plangerii, dintr-o localitate candva romaneasca, le traim
si noi ingrijorarea si durerea frateasca si ne intristam
alaturi de ei. Blestemul lor va cadea, ca si in alte cazuri,
asupra celor care tradeaza Ardealul, intorcandu-i azi
spatele! Ce zile am ajuns sa traim!
