La 14 iulie 1714, deci in urma cu trei secole, Academia de Stiinte
din Berlin avea sa-l inscrie intre membrii ei pe principele moldav
Dimitrie Cantemir, acesta devenind intaiul reprezentant al Tarilor
Romane, si al Rusiei, ales membru al unei academii straine. Diploma
Academiei berlineze il va numi "filozof intre regi si rege intre filozofi�.
1714 este un an straniu, in egala masura fast si dramatic, pentru
istoria noastra.
La doar o luna dupa primirea in Academie a lui Cantemir, la 15 august,
la Istanbul, sunt martirizati Brancovenii!
In acelasi an, succesorul sau la tron, Nicolae Mavrocordat, o alta
minte stralucita a vremii, reorganizeaza Academia Domneasca din Iasi,
fondata de Antioh Cantemir (fratele lui Dimitrie, si el o vreme domnitor
al Moldovei) in 1707.
In acest timp, in Franta domnea Regele Soare - Ludovic al XIV-lea,
iar in Germania, celebrul filosoful si matematician Gottfried Wilhelm
Freiherr von Leibniz (1646, Leipzig - 1716, Hanovra), unul dintre
intemeietorii iluminismului german � presedinte al Academiei de Stiinte
din Berlin � preconiza infiintarea cat mai multor forumuri intelectuale
europene, prin coeziunea carora sa se ajunga la constituirea unei
republici a stiintelor pe deasupra organismelor politice existente (!)
Desigur, printul, ex-domnitor si viitor domnitor, Dimitrie Cantemir
avea deja un serios prestigiu intelectual datorita lucrarilor pe care
le scrisese si proiectelor grandioase prezentate inaltului for stiintific.
In consecinta, in sedinta Consiliului Academiei din Berlin, din 1 august
1714, constatandu-se agrementul Protectorului (regele Prusiei), se
confirma primirea lui Dimitrie Cantemir in Academie.
Acceptarea cererii lui Dimitrie Cantemir, datata 11 iulie 1714,
se concretiza in acordarea Diplomei de membru al
Academiei de Stiinte din Berlin cu textul urmator: "Pe vremea
cand Marte (n.n. - zeul roman al razboiului) stapanea mai
cu putere decat Palas (n.n. - Palas Atena, zeita intelepciunii,
in mitologia greaca!; o combinatie ciudata de personaje,
demonstrand ca nici savantii berlinezi de atunci nu erau
perfect documentati asupra epopeilor homerice � corect ar
fi fost: ori Ares - Palas Atena, ori Marte - Minerva!!!), o astfel
de intalnire se arata a fi mai mult o dorinta decat o speranta.
Dar iata ca faptul si-a gasit implinirea acum, ca prea
luminatul si prea invatatul Dimitrie Cantemir, principe al
Imperiului Rusesc, Domn ereditar al Moldovei, dand o pilda,
pe cat de demna, pe atat de rara, si-a inchinat numele
ilustru cercetarilor stiintifice. Iar prin adeziunea sa,
Societatea noastra a dobandit o noua stralucire si o
podoaba neintrecuta. Ne inchinam cu smerenie in fata
bunei vointe ce ne-o acorda Principele noua si lucrarilor
noastre�. (Sursa: Cristian Sorin Dumitrescu - "Dimitrie
Cantemir - o viziune europeana asupra educatiei�)
Domn al Moldovei pentru putina vreme (in 1693, apoi intre
anii 1710-1711), cu vederi progresiste pentru acel timp, "un
Lorenzo de� Medici al nostru� (n.n. - politician italian si
conducator al Republicii Florentine in timpul Renasterii
italiene; n. 1 ianuarie 1449 - d. 9 aprilie 1492) � cum il considera
George Calinescu, Dimitrie Cantemir, a avut o formatie
enciclopedica. Exceptional poliglot, majoritatea operelor
sale se bazeaza pe o vasta documentatie din izvoare straine,
in limbile germana, franceza, rusa, polona, turca. Cu aceeasi
iscusinta, scrie carti in latina, este preocupat de logica,
metafizica, si cunoaste filosofia lui van Helmont, vorbeste
curent turceste, araba, persana, siriana. A fost... domnitor,
conducator de osti, romancier, poet, biograf, istoric,
traducator, compozitor, cantaret, filozof, matematician,
desenator, arhitect, teolog (este, intre altele, primul islamist
rus) etc..
"La 30 noiembrie 2010 � relateaza academicianul
basarabean Nicolae Dabija �, in ajunul Zilei Nationale a
Romaniei, in sediul Parlamentului European de la
Bruxelles, a avut loc un eveniment remarcabil: in cadrul
unui Simpozion international, a fost omagiat carturarul
roman Dimitrie Cantemir, cu prilejul aniversarii a 300 de ani
de la urcarea acestuia pe tronul Moldovei. Tot in incinta
acestui for european, in blocul Spinelli, a fost dezvelit si
un bust al marelui nostru inaintas.. (...) Dimitrie Cantemir
este, banuiesc, intaiul carturar roman omagiat intr-un cadru
oficial in cel mai inalt for european. In acest fel, Europa
si-l recupereaza. Dupa 300 de ani de peregrinari, Dimitrie
Cantemir ajunge, in sfarsit, acasa. Inca un argument ca
poporul roman nu vine in familia popoarelor europene ca o
ruda saraca, ci cu valorile sale.�
Ne reamintim ca, fiind copil, Dimitrie Cantemir fusese
zalogit, de tatal sau, la Inalta Poarta, ramanand 22 de ani la
Istanbul, dar transformandu-si conditia de ostatic in cea a
unui carturar care avea sa-si desavarseasca cunostintele
la Academia Patriarhiei Ecumenice. Printul roman demonstreaza
un atasament aparte pentru muzica instrumentala,
simpatia aceasta fiind, de altfel, specifica spiritualitatii
islamice, el insusi remarcand ca: "Neamul persan si turc ...
in chip obisnuit se desfata cu muzica peste masura�. Asta,
probabil, si pentru ca, in lumea turceasca, primele "scoli
muzicale� apar deja in secolul al XVI-lea. Muzica era una din
principalele componente ale procesului de educatie,
atribuindu-i-se o importanta deosebita in formarea moral-civica
a individului, a culturii spirituale, in procesul de edificare a
unei stari de spirit armonioase, menite sa promoveze idealurile
sociale ale epocii.
Cantemir compune arii pentru dervisi, sistematizeaza ritmurile
muzicii otomane, se impune ca un virtuoz al tanburului, dupa
cum aflam de la cronicarul Ion Neculce: "Nimeni nu canta
mai bine decat el in tot Constantinopolul�. Poate si fiindca...
"acest instrument - afirma Cantemir - "e cel mai complet si mai
perfect din toate pe care le stapanim sau de care avem
cunostinta�, singurul care "imita fidel si fara gres glasul si
cantecul omenesc�.
Mostenirea muzicala a lui Dimitrie Cantemir include: 28 de
pesrevuri, 2 beste (piese vocale de concert), 2 adjem taraburi
(piese de divertisment) si trei arii, dintre care cele mai
cunoscute raman "Air de Cantemir� si "Aria Dervisilor�. Ca
muzician extrem de complex - teoretician muzical erudit,
interpret virtuoz la tanbur si ney (lauta cu gat lung), pedagog
talentat, posedand un vast repertoriu de muzica instrumentala,
dar si pentru compozitiile sale, pe care le va nota in celebra
lucrare "Cartea stiintei muzicii� (Kitab-i-musiki), dedicata
sultanului Ahmed III (1703-1730) -, Dimitrie Cantemir este, in
mod paradoxal, mai bine cunoscut, in aceasta ipostaza, in
tarile Orientului: Turcia, Iran, Azerbaidjan etc., si ale
Occidentului: Franta, Germania, Italia etc., decat in Romania.
O dovada in acest sens este insusi faptul ca opera sa ne este
redata de interpreti straini.
Scrisa in limba turca, "Cartea stiintei muzicii� este primul
studiu aprofundat al muzicii otomane laice si religioase,
impunand un sistem nou de reprezentare grafica a sunetelor,
de fapt primul sistem de notatie muzicala a muzicii otomane. (Sa nu
uitam, printul roman este contemporan cu celebrul deja
Johann Sebastian Bach, compozitor organist, harpsichordist,
violist, reprezentant de seama al Barocului german, a carui
impresionanta creatie - diatonica - nu necesita o notatie atat
de complicata precum melodica modala a muzicii orientale!)
Datorita acestei lucrari, al carei final include o culegere
de melodii turcesti, folclor din Moldova, precum si 20 de
creatii proprii. Dimitrie Cantemir a intrat in istoria muzicala a
Turciei ca fondator al muzicii laice si cercetator al celei
religioase, sub numele de Cantemiroglu (fiul lui Cantemir), fiind
rasplatit de sultanul Ahmed al III-lea, mare sustinator al artelor,
cu titlul de pasa cu trei tuiuri (ceilalti domni aveau doua tuiuri).
Prin intermediul muzicii notate de Cantemir, europenii au
luat cunostinta de specificul artei sonore turcesti, fragmente
din culegerile si compozitiile lui fiind utilizate in opere asazise
�turcesti�, pentru a le atribui un colorit specific oriental:
Christof Willibald Gl�ck a folosit o melodie din culegerea lui
Cantemir in opera "Peregrinii din Mecca�, iar Mozart, in
"Rapirea din serai�, a introdus o varianta a Ariei Dervisilor. La
baza notatiei muzicale inventate de Dimitrie Cantemir pentru
exprimarea muzicii turcesti se afla cele 33 de litere ale
alfabetului arab, precum si cifrele arabe, sistemul functionand
in cultura muzicala turceasca pana la mijlocul secolului al
XIX-lea, desi destul de dificil, permitand doar notarea duratei
si a inaltimii sunetului, intensitatea, lungimea si timbrul fiind
mentionate pe campuri alaturate.
Inventand un nou sistem de notatie muzicala, Cantemir
compune, in 1703, si un tratat de muzica turceasca, pe care-l
dedica aceluiasi sultan protector, Ahmed al III-lea, datorita
caruia, pana in zilele noastre, este citat intre clasicii muzicii
turcesti: "Tarifu ilmi musiki ala vegni maksus� - "Explicarea
muzicii teoretice pe scurt�. Fragmente din acest tratat apar
in "Revue Musicale� VII, Paris, 1907, la noi fiind prezentate
abia trei ani mai tarziu, in "Analele Academiei Romane�,
memoriile Sectiunii literare, seria 2, tom. 32, 1910, de T.T.
Burada, in comunicarea "Scrierile muzicale ale lui Dimitrie
Cantemir�. Gasim aici 450 de piese instrumentale � pesrev si
semai (in partea intai) si 345 de pesrevuri si 36 de saz semaisiuri
(in partea a 2-a), Pesrevul fiind o piesa instrumentala
care deschide compozitia muzicala de anvergura, un fel de
preludiu sau uvertura, iar Semai denumind piesa finala a
unei suite de concert (fasil), care poate fi vocala (Hanende
Semaisi) sau instrumentala (Sazende Semaisi).
"In diversi ani, am cautat urmele marelui carturar roman:
in tinutul Tigheciului din Basarabia, de unde se trageau
strabunii sai, apoi la Iasi, Istanbul, Moscova, Oriol, Sankt
Petersburg... La Conservatorul din Istanbul am fost mirat sa
aflu ca acolo exista un curs special intitulat �Muzica lui
Dimitrie Cantemir�, care se preda studentilor pe parcursul
a doi ani de zile� (Acad. Nicolae Dabija, cotidianul.ro,
sambata, 25 ianuarie 2014).
"In anii �30, cand Stalin condamnase la moarte 1.000 de
biserici si manastiri din capitala Rusiei noi, cu cateva clipe
inainte ca edificiul sa fie aruncat in aer - cu concursul
cominternistului roman Ion (Ivan Osipovici) Dicescu -,
osemintele lui Cantemir au fost retrocedate Romaniei. Fiul
acestuia, scriitorul de limba rusa A. Dic-Dicescu, povesteste
ca D. Cantemir a fost gasit la locul lui de veci cu capul desprins,
de o lovitura de sabie sau de un incident, de restul corpului.�
Potrivit unor informatii, Dimitrie Cantemir, principe si
domnitor moldav, pasa cu trei tuiuri, principe serenissim al
Rusiei, "Print de Imperia Romana�, ar fi fost mason
rosicrucian, in consecinta, capul sau ar fi fost luat, dupa
moarte, pentru a fi ingropat intr-un cimitir rosicrucian din
Scotia. Este foarte posibil. O loja masonica din Romania, cu
numele sau, al carei Venerabil a fost si Mihail Sadoveanu, a
functionat in perioada interbelica a secolului trecut, la Iasi.
Cert este ca racla sigilata, cu osemintele domnitorului, a
fost adusa la Iasi, fiind depusa intr-o nisa din Biserica "Trei
Ierarhi�, cu mentiunea: "Aici, intors din lunga si grea
pribegie, infruntata pentru libertatea tarii sale, odihneste
Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, invatat cercetator al
trecutului romanesc�. O candela nestinsa sta de veghe la
locul sau de odihna.
"Timp de 300 de ani - scrie Nicolae Dabija -, noi, romanii
despartiti de granite, ne-am intalnit deasupra paginilor
scrise de printul Cantemir si ne-am recunoscut. Nu ca fiind
rude, ci fiind aceiasi. I-am putea spune Cantemir unificatorul de Limba Romaneasca si de Constiinta
Romaneasca. Azi, in semn de adanc omagiu adus savantului,
pe frontispiciul Bibliotecii Sainte-G�nevieve din
Paris, alaturi de numele lui Leibniz, Newton, Piron, si alti
mari ganditori, poate fi citit, cioplit in piatra, si numele
distinsului carturar roman - Dimitrie Cantemir. Pentru ca a
apartinut si secolelor ce au urmat, acestea ii sunt
recunoscatoare� .
Fie-i amintirea neuitata!
