LAZAR LADARIU � 75
Lazar Ladariu va implini de Buna
Vestire o varsta venerabila � 75 de
ani, situandu-se cu demnitate la
inaltimea ei.
Nu sunt printre cei care se lasa
usor antrenat in actiuni omagiale,
mai ales in cazul celor pentru care
smerenia a fost intotdeauna la ea
acasa. Dar Lazar Ladariu � omul si
opera - cred ca merita cu prisosinta
sa primeasca insutit pentru cat a dat.
Este motivul pentru care initiez
aceasta rubrica, pentru a pune in
valoare personalitatea unui confrate bun conducator de prietenie,
leac pentru multe din ranile zilei.
Astfel se va putea vedea mai bine
contributia de exceptie a lui Lazar
Ladariu la "Cresterea limbei romane
sti/ S-a patriei cinstire�.
NICOLAE BACIUT
LAZAR LADARIU � 75
Credinta in destinul romanesc
Prin anii �70, cand lumea culturala
romaneasca, mai ales cei tineri,
redescoperea cercetarile echipei de
sociologi, condusa de Dimitrie Gusti,
revistele de cultura au publicat
studii si eseuri entuziaste despre
acele "revelatii� privind civilizatia
rurala romaneasca. Intre lumea
interbelica, cu cultura ei atat de
bogata si performanta, intr-un fel
"exploziva�, si lumea romaneasca
"comunizata�, se ridicase o bizara
si mereu amenintatoare "cortina de
fier�. Nu erau deloc numerosi cei ce
se straduiau si chiar reuseau sa
treaca dincolo de "cortina� si sa
refaca, fiecare dupa puterile lui,
legaturile firesti, de continuitate, ce
ar fi trebuit sa fie naturale si normale.
Fata de satul romanesc, atat de traumatizat de
colectivizare si de atatea alte orori, cu C.A.P. si I.A.S.,
cu "navetisti� ce pareau sa se straduiasca sa-si
uite traditiile taranesti, satul lui Gusti aparea ca un
pastrator de traditii si comori nationale inestimabile,
ca un "leagan� al unei civilizatii romanesti autentice,
ca lume a unor virtuti, norme si legi morale ce
asigurau o specificitate romaneasca inconfundabila.
Pe langa studiile, eseurile, articolele si reportajele
care incercau "sa scoata capul� si sa patrunda mai
profund in realitatile satului romanesc din trecut si
din prezent, in reviste erau reproduse fotografii
realizate de echipa Gusti, mai ales la Dragus-Fagaras
si Sant - Nasaud. Erau fotografii cu tarani stand pe la
porti, in fata caselor, in mici grupuri sau doar barbat
si femeie, cu coasa sau cu sapa la munca si in alte
ipostaze. Erau uscativi (nu-mi amintesc sa fi vazut
vreo fotografie cu un taran sau o taranca grasi sau
macar corpolenti, se pare ca inca nu cunosteau
expresia "trai pe vatrai�), munciti, palmele si degetele
erau noduroase, dar ce ma impresionase cel mai
mult era privirea indarjita, neresemnata, cu niste
ochi ce nu priveau spre aparatul fotografului, ci
undeva, departe, numai Dumnezeu putea sa stie
unde, poate spre propria soarta si spre soarta
neamului lor. Vorba mare? Nu, pentru ca altfel cum
ar fi rezistat secol dupa secol fara sa-si piarda
identitatea, cand atatia altii cedasera totusi, din
atatea si atatea pricini, sub ochii lor?
Ajuns la 75 de ani, mi se pare, si nu de ieri, de azi,
ca Lazar Ladariu, fiu al satului, seamana izbitor cu
acei tarani pomeniti mai sus. Aceeasi faptura
uscativa, ascetica, aceleasi plete sure, atinse de
trecerea anilor si de fel de fel de necazuri si drame,
stiute si nestiute, dar dintre care cunosc si eu destule,
dar mai ales aceeasi indarjire a privirii, o indarjire
care nu e provocata de pofte si dorinti absurde si
stupide ale contemporaneitatii noastre, ci de credinta
obsesiva in destinul neamului sau, in esenta nobila a
romanismului, promovat si cultivat de spirite ilustre
ale intelectualitatii romanesti, ca Mircea Eliade,
Mircea Vulcanescu, Constantin Noica, inaintasul lor
Radulescu- Motru si inca atatia altii.
Ladariu e mandru de originea lui taraneasca si intelege
sa fie la datorie, in slujba idealurilor pe care doar unii
dintre intelectualii "subtiri� si la moda, dar mai goi pe
dinlauntrul lor decat o banala toba, le considera
perimate si "retrograde�. Om al prezentului, atent mai
ales la orice miscare antiromaneasca, el stie ca
seamana mai ales cu cei "vechi�, a caror credinta in
destinul romanesc ramanea nestramutata, desi de atatea
ori au fost obligati de urgia vremurilor sa treaca prin
incercari cumplite.
Si totusi: atatia insi ce se prefac, cu o "candoare�
imbecila (vezi "celebra� zicere ca Transilvania nu-i o
bucatica de zahar s-o bage altii in buzunar si s-o duca
aiurea), mai arunca in cele patru zari, zelosi, intrebarea:
ce atata "zbucium� inutil? Chiar daca nu mai e atat de
"dodoloata�, Romania e in NATO si in Uniunea Europeana,
deci e un stat sigur si bine aparat. Romania, ca stat, si
romanii, ca popor, au indurat prea multe nedreptati
"istorice�, ca sa mai creada in tot felul de "cantece de
sirene�, promisiuni desarte si iluzii varsate cu darnicie
de televiziuni care, unele, par a avea orice alta menire,
numai slujirea intereselor romanesti nu. Dar "asaltul�
continuu exercitat asupra Romaniei, din exterior si interior,
este o evidenta pentru orice roman lucid si de buna
credinta. Iar lucrarea "defetismului romanesc�, in timp
de pace, inceputa sau mai bine-zis continuata in forme
mai virulente dupa �90, nu numai ca nu e de neglijat, dar
a facut si face destule "victime�, mai ales printre tineri,
dar nu doar printre ei. Nu, romanii lucizi nu-si pot permite
sa doarma linistiti. Iar Lazar Ladariu si-a facut o misiune,
ca si alti romani (nu atat de putini pe cat s-ar crede la o
privire superficiala si aburita de "lehamite�), de a lupta
fara menajamente pentru drepturile si interesele
romanilor in propria tara, tradate si incalcate sistematic.
Si chiar daca riscurile n-au fost si nu sunt putine, si le-a
asumat pe deplin.
LAZAR LADARIU � 75
Scrisoare deschisa
Catre
Consiliul Municipal Targu-Mures
Avand in vedere nevoia de recunoastere a contributiei aduse la
cresterea prestigiului cultural al municipiului Targu-Mures, va solicitam
aprobarea pentru amenajarea in
piata din fata Centrului de Cultura
"Mihai Eminescu� din Targu-Mures a
unui spatiu memorial, Rotonda
"Cenaculum�, care sa includa
amplasarea de busturi ale unor
personalitati importante muresene
sau care sunt legate prin activitatea
lor de Targu-Mures, incepand
cu poetul Grigore Vieru, a carui
lucrare exista deja, dintr-o donatie.
Proiectul ar cuprinde, in prima
instanta, pe langa bustul lui Grigore
Vieru, amplasarea busturilor scriitorilor
Nichita Stanescu, Romulus
Guga, Vasile Netea, Ion Vlasiu,
Serafim Duicu, Ion Fiscuteanu,
Ovidiu Iuliu Moldovan, urmand ca
busturile, amplasate de o parte si
de alta a statuii lui Mihai Eminescu, sa creeze un amfiteatru in aer liber,
pentru manifestari culturale.
Toate aceste personalitati s-au remarcat nu doar in domeniul literaturii,
ci si in alte domenii ale culturii, remarcandu-se si in viata Cetatii.
Niciunul dintre acestia nu mai este in viata, iar memoria lor trebuie
cinstita si pentru a oferi exemple, modele pentru generatiile viitoare.
Totodata, busturile acestora, lucrari de arta, vor spori patrimoniul
municipiului, zestrea sa culturala.
Amplasamentul pentru busturile acestor personalitati va deveni si loc
de atractie turistica, loc de pelerinaj, dar si loc in care se vor desfasura
manifestari culturale.
Datele biografice ale acestor personalitati vor fi prezentate la
momentul oportun.
Proiectul tehnic il vom prezenta spre avizare, dupa aprobarea amplasarii.
Va multumim.
Directia Judeteana pentru Cultura Mures,
director executiv, NICOLAE BACIUT
Joi, 13 februarie 2014, la ora ora
11,45, in deschiderea sedintei Colegiului
Prefectural al judetului Mures,
va avea loc vernisajul expozitiei de
pictura Luminita Rusu, "Intre lumi �
chipuri si stari�.
La vernisaj vor vorbi dr. Corneliu
Grosu, prefectul judetului Mures, si
Nicolae Baciut, director al Directiei
pentru Cultura Mures, acesta din
urma va sustine si un... traditional
moment poetic.
Luminita Rusu, membra a Asociatiei
Artistilor Plastici Cluj, Uniunii
Artistilor Plastici si a Asociatiei
Artistilor Plastici Mures, inginera de
profesie, si-a inceput activitatea
plastica in urma cu ceva mai bine
de un an (decembrie 2012), intr-o
frenezie creatoare care a facut ca
in acest foarte scurt timp sa reuseasca sa contureze o biografie
artistica de consistenta, cu participari
in tabere de creatie, cu
expozitii personale si de grup, un
confrate, pictorul Victor Apostu,
apreciind pictura Luminitei Rusu ca
fiind "de un curaj estetic si de o
sinceritate debordante�.
Lucrarile expuse la Institutia
Prefectului � Judetul Mures reprezinta
prima "personala� a pictoritei
clujence in spatiul muresean,
ca o confirmare a unor afinitati
elective si a unui start artistic de
exceptie, de o surprinzatoare
stapanire a mijloacelor artistice,
si o siguranta a rostirii plastice.
Portretista dezinvolta, s-a antrenat
insa intr-un registru tematic
divers, in care predomina "chipurile�,
ca developare a starilor
interioare, ca oglinda a sufletului.
Cuplul este si el prezent in lista
obsesiilor artistice, vazut in ipostaze
ale tandretii si afectivitatii.
Caii sunt o alta constanta a
cautarilor artistice, acestia fiind
vazuti nu in semetia lor, ci in
decupajul expresivitatii chipului,
a detaliului care ilustreaza dominanta
emotionala.
NICOLAE BACIUT
Radio Romania Targu-Mures si Inspectoratul Scolar
Judetean Mures, in parteneriat cu Fundatia Culturala
"Cezara� , Centrul de Studii Literare "Grigore Vieru�, Revista
"Vatra veche� si Despartamantul Central Judetean Mures
al ASTREI, organizeaza in ziua de 12 februarie 2014,
incepand cu ora 12.00, in Sala de concerte a Radioului,
prima editie a Concursul de interpretare artistica a poeziei
lui Grigore Vieru (recitari), STRIGAT SOPTIT.
Concurs de interpretare artistica a poeziei lui
Grigore Vieru, la implinirea a 5 ani de la moartea Poetului
STRIGAT SOPTIT
Concursul va fi transmis la Radio Romania TarguMures in spatiul publicistic al emisiunii "Vitralii�.
Din juriul concursului fac parte: prof. dr. Mioara
Kozak, inspector de specialitate, scriitorul Nicolae
Baciut, directorul Directiei pentru Cultura Mures, Dana
Ardelean, realizator de emisiuni RTM, Marinela
Popescu, actrita la Teatrul National din Targu-Mures,
Valentin Marica, senior-editor RTM.
MIHAI SIN
STRIGAT SOPTIT
Concurs de interpretare artistica a poeziei lui
Grigore Vieru, la implinirea a 5 ani de la moartea Poetului
Radio Romania Targu-Mures si Inspectoratul Scolar
Judetean Mures, in parteneriat cu Fundatia Culturala
"Cezara� , Centrul de Studii Literare "Grigore Vieru�, Revista
"Vatra veche� si Despartamantul Central Judetean Mures
al ASTREI, organizeaza in ziua de 12 februarie 2014,
incepand cu ora 12.00, in Sala de concerte a Radioului,
prima editie a Concursul de interpretare artistica a poeziei
lui Grigore Vieru (recitari), STRIGAT SOPTIT.
Concursul va fi transmis la Radio Romania TarguMures in spatiul publicistic al emisiunii "Vitralii�.
Din juriul concursului fac parte: prof. dr. Mioara
Kozak, inspector de specialitate, scriitorul Nicolae
Baciut, directorul Directiei pentru Cultura Mures, Dana
Ardelean, realizator de emisiuni RTM, Marinela
Popescu, actrita la Teatrul National din Targu-Mures,
Valentin Marica, senior-editor RTM.
Scrisoare deschisa
Catre
Consiliul Municipal Targu-Mures
Avand in vedere nevoia de recunoastere a contributiei aduse la
cresterea prestigiului cultural al municipiului Targu-Mures, va solicitam
aprobarea pentru amenajarea in
piata din fata Centrului de Cultura
"Mihai Eminescu� din Targu-Mures a
unui spatiu memorial, Rotonda
"Cenaculum�, care sa includa
amplasarea de busturi ale unor
personalitati importante muresene
sau care sunt legate prin activitatea
lor de Targu-Mures, incepand
cu poetul Grigore Vieru, a carui
lucrare exista deja, dintr-o donatie.
Proiectul ar cuprinde, in prima
instanta, pe langa bustul lui Grigore
Vieru, amplasarea busturilor scriitorilor
Nichita Stanescu, Romulus
Guga, Vasile Netea, Ion Vlasiu,
Serafim Duicu, Ion Fiscuteanu,
Ovidiu Iuliu Moldovan, urmand ca
busturile, amplasate de o parte si
de alta a statuii lui Mihai Eminescu, sa creeze un amfiteatru in aer liber,
pentru manifestari culturale.
Toate aceste personalitati s-au remarcat nu doar in domeniul literaturii,
ci si in alte domenii ale culturii, remarcandu-se si in viata Cetatii.
Niciunul dintre acestia nu mai este in viata, iar memoria lor trebuie
cinstita si pentru a oferi exemple, modele pentru generatiile viitoare.
Totodata, busturile acestora, lucrari de arta, vor spori patrimoniul
municipiului, zestrea sa culturala.
Amplasamentul pentru busturile acestor personalitati va deveni si loc
de atractie turistica, loc de pelerinaj, dar si loc in care se vor desfasura
manifestari culturale.
Datele biografice ale acestor personalitati vor fi prezentate la
momentul oportun.
Proiectul tehnic il vom prezenta spre avizare, dupa aprobarea amplasarii.
Va multumim.
Directia Judeteana pentru Cultura Mures,
director executiv, NICOLAE BACIUT
Expozitie
LUMINITA RUSU,
Pagina realizata
de NICOLAE BACIUT
"Intre lumi � chipuri si stari�
Joi, 13 februarie 2014, la ora ora
11,45, in deschiderea sedintei Colegiului
Prefectural al judetului Mures,
va avea loc vernisajul expozitiei de
pictura Luminita Rusu, "Intre lumi �
chipuri si stari�.
La vernisaj vor vorbi dr. Corneliu
Grosu, prefectul judetului Mures, si
Nicolae Baciut, director al Directiei
pentru Cultura Mures, acesta din
urma va sustine si un... traditional
moment poetic.
Luminita Rusu, membra a Asociatiei
Artistilor Plastici Cluj, Uniunii
Artistilor Plastici si a Asociatiei
Artistilor Plastici Mures, inginera de
profesie, si-a inceput activitatea
plastica in urma cu ceva mai bine
de un an (decembrie 2012), intr-o
frenezie creatoare care a facut ca
in acest foarte scurt timp sa reuseasca sa contureze o biografie
artistica de consistenta, cu participari
in tabere de creatie, cu
expozitii personale si de grup, un
confrate, pictorul Victor Apostu,
apreciind pictura Luminitei Rusu ca
fiind "de un curaj estetic si de o
sinceritate debordante�.
Lucrarile expuse la Institutia
Prefectului � Judetul Mures reprezinta
prima "personala� a pictoritei
clujence in spatiul muresean,
ca o confirmare a unor afinitati
elective si a unui start artistic de
exceptie, de o surprinzatoare
stapanire a mijloacelor artistice,
si o siguranta a rostirii plastice.
Portretista dezinvolta, s-a antrenat
insa intr-un registru tematic
divers, in care predomina "chipurile�,
ca developare a starilor
interioare, ca oglinda a sufletului.
Cuplul este si el prezent in lista
obsesiilor artistice, vazut in ipostaze
ale tandretii si afectivitatii.
Caii sunt o alta constanta a
cautarilor artistice, acestia fiind
vazuti nu in semetia lor, ci in
decupajul expresivitatii chipului,
a detaliului care ilustreaza dominanta
emotionala.
NICOLAE BACIUT
