Excelentei Sale Mr. Martin Schulz, Presedintele Parlamentului European

Domnule Presedinte,

Va scriu pentru a-mi manifesta ingrijorarea fata de
pasivitatea institutiilor Uniunii Europene in privinta unor
grave derapaje de la principiile statului de drept in Romania.
Constat ca liderii europeni practica o pasivitate selectiva
atunci cand decid si intervin sa sanctioneze comportamentele
antidemocratice si, in consecinta, antieuropene
ale unui stat membru.
Asa cum putem deduce modul in care este conditionat
un elev de catre profesor din sistemul de pedepse si de
recompense care ii dezvolta sau ii inhiba invatacelului
anumite abilitati si talente naturale, putem deduce si modul
in care este conditionat un stat in cadrul unei constructii
politice suprastatale din modul in care liderii acestei
constructii franeaza sau incurajeaza o evolutie intr-o
directie anume.
In cazul evaluarii Romaniei, Uniunea Europeana
pedaleaza excesiv pe notele date justitiei si separarii
puterilor in stat, in detrimentul altor valori fundamentale
ale democratiei si ale statului de drept: protectia dreptului
la proprietate, a drepturilor fundamentale ale cetatenilor
si garantarea dreptului de a avea o economie functionala,
definit in criteriile Copenhaga si prin "capacitatea de a face
fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din cadrul UE�.
Aceasta capacitate a fost slabita: anterior, dar si ulterior
aderarii la UE. Economia Romaniei a fost subminata
sistematic prin rele practici in privatizare, din care
mentionez aici doar practica uzuala de a sterge datoriile
unor societati de stat care au fost preluate de investitori
straini. In acest fel, Romania a pierdut zeci de miliarde de
euro, iar romanii au pierdut sute de mii de locuri de munca,
fara ca UE sa se sesizeze pentru acordarea ilegala de
ajutoare de stat catre entitati private. Astfel, un stat diform,
modelat in sensul unei justitii extrem de puternice si de
independente, dar cu o economie firava, incapabila sa isi
hraneasca cetatenii, nu este un stat de drept, ci este o
distopie sinistra care creeaza premisele unui stat politienesc.
Ma voi referi, in acest sens, la cateva situatii punctuale
care au starnit indignarea opiniei publice.
Ati declarat, in 2012, intr-un discurs sustinut in Parlamentul
Romaniei, in numele Uniunii Europene, ca "suntem o
comunitate de valori care se aplica tuturor membrilor, nu
doar Romaniei, iar statul de drept trebuie respectat�.
Va solicit sa actionati consecvent cu principiile dvs si
cu propriile dvs. declaratii si sa luati o pozitie oficiala cu
privire la derapajele de la mecanismele esentiale ale
statului de drept, acceptate tacit de institutiile europene,
pe care le voi prezenta in continuare.

1. Datoria Rompetrol

Pe 23 ianuarie, Guvernul Ponta a aprobat "Hotararea de
Guvern pentru aprobarea tranzactiei convenite prin
Memorandumul de Intelegere incheiat intre statul roman si
The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucuresti, la 15 februarie
2013�, prin care compania detinuta de statul kazah este iertata
de o datorie de aproape o jumatate de miliard de dolari.
Aceasta masura nu este doar anticoncurentiala, imorala
si anticonstitutionala, asa cum s-a pronuntat, anul trecut
Curtea Constitutionala a Romaniei. Aceasta masura pune o
presiune uriasa pe deficitul bugetar si va crea probleme
serioase Romaniei in respectarea criteriilor impuse de catre
Comisia Europeana. O presiune care va fi transferata catre
cetatenii romani, care vor fi nevoiti sa acopere, din taxe si impozite,
suma pe care Guvernul Romaniei o face cadou companiei kazahe.
Asa cum stiti, domnule Presedinte Martin Schulz, statul de
drept nu se poate infaptui in lipsa unei legislatii accesibile,
juste, nepartinitoare si previzibile. Orice act normativ trebuie
sa fie asteptat si inteles de catre societate. Memorandumul
prin care statul roman sterge aproape o jumatate de miliard
de dolari din datoriile Rompetrol incalca flagrant acest
principiu fundamental al statului de drept.

2. Dosarul Bancorex

In anul 2012, intr-un discurs sustinut in Parlamentul Romaniei ati
declarat: "De aceea va spun ca lupta impotriva coruptiei nu a fost
finalizata, dar nu sunteti singuri, Uniunea Europeana va sustine�.
Va reamintesc faptul ca cel mai scandalos dosar de coruptie
din istoria postdecembrista este neatins de Justitia romana.
Peste 6.000 de file secretizate zac in arhivele serviciilor de
informatii. Bancorex este un caz-scoala al al devalizarii celei
mai importante banci romanesti de comert exterior, cel putin
pana la data "ingroparii� ei. In acest moment, exista
posibilitatea executarii fondurilor de investitii care au gajat
firmele care au luat credite de aproape 2 miliarde de dolari e
la Bancorex. In fapt, un furt grosolan pentru ca aceste firme
nu intentionau sa returneze si nici nu au returnat creditele.
Chiar daca prejudiciul produs a fost imens, banca statului nu
a dat niciodata faliment. In 1999, autoritatile romane au scos
de la buget 580 milioane de dolari pentru a acoperi pierderile
si au preluat portofoliul de credite neperformante. Inainte de
fuziunea prin absorbtie a Bancorex cu Banca Comerciala
Romana (BCR), statul a garantat aranjamente financiare pana
la 900 de milioane de dolari. De aceste aranjamente a
beneficiat Erste Bank, care a cumparat BCR dupa ce statul
roman a preluat toate pierderile Bancorex.
Va rog sa va reafirmati sustinerea in lupta anticoruptie
pentru acest dosar, care pentru toti romanii este cel mai
puternic simbol al coruptiei institutionalizate din istoria
democratiei Romaniei, dupa caderea Blocului de Est. Va invit
sa cereti deschis solutionarea acestui dosar, ale carui
consecinte se simt si astazi in sistemul bancar din Romania, si
sa pledati pentru o solutionare transparenta in justitie, in spiritul
valorilor europene actuale, a celui mai flagrant caz de coruptie
din perioada postdecembrista.

3. Restituirea proprietatilor
confiscate de la nazisti

Va supun atentiei o alta situatie, pe care o consideram cel
putin la fel de scandaloasa: restituirea proprietatilor din Ardeal,
mostenite de la nazisti, catre FDGR (Forumul Democrat al
Germanilor din Romania). Aceasta organizatie, care se bucura
de o inalta sustinere politica in Germania, a fost recunoscuta
in 2007 de catre Judecatoria Sibiu, la propria cerere, ca
succesor al GEG (Grupul Etnic German), grupare infiintata pe
teritoriul Romaniei de cel de-al treilea Reich. Restituirea
proprietatilor naziste catre FDGR, la presiunea Germaniei si in
urma interventiei personale a Angelei Merkel, este o
imposibilitate juridica prin care se incalca grav Constitutia
Romaniei, tratatele internationale si principiile statului de drept.
Iata argumentele: GEG este o organizatie nazista infiintata
de Reich in 1940, imediat dupa Diktatul de la Viena. Scopurile
declarate ale acestui Grup Etnic German (celebra Coloana
a V-a a lui Hitler) erau: propaganda nazista, sabotajele
economice, actiunile diversioniste in spatele frontului,
"intoxicarea� si dezinformarea populatiei majoritare din
tarile respective. GEG a fost desfiintata in 1944, la fel ca
toate celelalte organizatii naziste, potrivit prevederilor
Conventiei de Armistitiu din 12 septembrie 1944. Conventia
statua, la articolul 15, dizolvarea organizatiilor pro-hitleriste
de pe teritoriul romanesc. Prin tratatele internationale de
dupa razboi, Romania s-a obligat si sa confiste averile organizatiilor
naziste � asadar si posesiunile patrimoniale ale
Grupului Etnic German. Or, aceste averi sunt revendicate si
castigate in instanta de catre FDGR, in calitatea sa
recunoscuta in instanta, in 2007, de succesor al GEG. Acest
demers incalca grav Constitutia Romaniei, care prevede
ca statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu
buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este
parte. Practic, la presiunea Germaniei, Romania este
obligata sa restituie licee, scoli, gradinite, cladiri ale
filarmonicii, camine de batrani si biserici, foste posesiuni
ale unei organizatii naziste, confiscate de altfel prin aplicarea
tratatelor internationale, catre FDGR. Statul roman a ajuns
sa plateasca chirie catre un succesor al nazistilor.

4. Dreptul fundamental de a alege
si de a fi ales in Parlamentul European

Cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, dreptul
de a alege si de a fi ales in Parlamentul European a dobandit
statutul de drept fundamental (articolul 39 din Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene).
Cu toate acestea, legislatia electorala din Romania este
una dintre cele mai restrictive din Uniunea Europeana, si
neaga atat dreptul fundamental de a fi ales, cat si acela de
a alege, statuate in Constitutie. Concret, legislatia romana
cere candidatului la europarlamentare sa prezinte o lista
cu 100.000 de semnaturi, la care se adauga datele personale
ale semnatarilor (seria si numarul cartii de identitate).
Aceasta doar pentru dreptul de a fi "admis� pe listele
alegerilor europarlamentare, adica pentru dreptul de a fi
ales. Asta in conditiile in care un candidat are nevoie de
circa 120.000 de voturi (luand in calcul actualul prag
electoral) pentru a ajunge in Parlamentul European.
Cele mai multe state membre nu impun astfel de limitari
(Suedia) sau, daca o fac, solicita cateva mii de semnaturi
(Italia, Ungaria, Spania etc). Conditionarile impuse in
Romania candidaturilor independente sunt, practic, de
natura pecuniara. In plus, votul este secret: deci divulgarea
datelor personale a 100.000 dintre cei 120.000 de alegatori
care ar vota un anumit candidat la europarlamentare
incalca un principiu fundamental al sistemului democratic
de vot: caracterul secret!

Cu stima,
Dr. RADU EUGEN GOLBAN, Candidat Independent
la alegerile Europarlamentare din 2014

Lasă un comentariu