Coltul spiritual
"Pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti"

Odata, cand lupul ratacea prin munti, dadu intr-o poiana de un magar legat de un tarus. Magarul grai catre lup:

- Slava Domnului, ca mi te-a trimis, lupule! Ma bucur ca ai sa ma mananci si o sa ma scapi de aceasta viata desarta. Sunt tare necajit de suferintele ce le-am indurat. Rogu-te, numai, ca sa te induri de mine si sa scoti cuiul de la piciorul meu dindarat. Iata, e un an de cand tot ma chinuesc. Nici nu stiu pe ce lume sunt: mai traiesc, ori am murit de mult. Dumnezeu mi-a ursit sa-ti fiu hrana. Apoi, i-a cerut lupului sa-i scoata din picior cuiul, ca nu cumva sa-i ramana acestuia in gat, atunci cand lupul se va ospata din trupul lui magaresc.

Lupul crezu pe magar, deindata trecu in dosul lui, ca sa-i scoata cuiul. Magarul il lovi atunci din toate puterile, cu copitele, ii zdrobi falcile, ii sfarama maselele si fugi. Lupul, plangand jalnic, se duse de se aseza pe culmea unui deal, si-si vorbi astfel:
- O, tu, nebunule, cum ai putut sa uiti prefacatoria si minciuna magarului si sa te lasi pacalit in asa fel? Meriti ceea ce ai patit, nenorocos smintit; tu de la inceput ai fost macelar si fiu de macelar. Spune, cine te-a pus sa te faci potcovar?

Ramaneti cu bine in grija lui Dumnezeu!

Parintele Gheorghe Sincan,

paroh la Targu-Mures

Lasă un comentariu