Interviu cu generalul (r) Dr. MIRCEA CHELARU:
"Buna ziua, Romanie! Sarut mana, Patrie!� (II)
AL DOILEA
KALININGRAD
- Ca un cunoscator al cerbiciei unor
rasariteni, ce solutie apreciati ca va
avea castig de cauza, pe termen lung,
in Transnistria?
- Cred aproape mistic in revelatia
Eminescu! Stiu, de asemenea, ca Romania,
este si va mai fi, chiar si dupa "Ultima si
Definitiva Unire�, o tara inconjurata de
romani. Si mai stiu ca dreptul natural "de
jure ereditarie� functioneaza dincolo de
justitia formala produsa de om. Asadar,
Transnistria intra sub invocatia eminesciana
"de la Nistru pan la Tisa� si accept ca Nistru
trebuie sa ramana hotarul de rasarit al
viitoarei Uniuni Europene! Se vorbeste de
integritatea teritoriala a Republicii Moldova.
Corect, in interiorul actualelor norme juridice
si al statutului sau de drept international. Eu
pun problema viitoarei Republici Moldova,
cu drepturi depline in Uniunea Europeana.
De fapt, sunt convins ca aceasta este cea
mai scurta, eficienta si fezabila, solutie de a
fi impreuna, dupa care putem sa ne gandim
la constituirea "euroregiunii latinitatii de
rasarit�! Ca militar si om de stat, tratez
Transnistria, din perspectiva a ceea ce
ea este de facto, ca pe un al doilea
Kaliningrad. Cred ca aprecierile asupra a
ceea ce vrem noi, pentru noi, fata de ceea
ce sunt ei, deja pentru ei, lamuresc definitiv
problema sugerata.
MAI PRESUS
DE ORICE VALOARE,
VIATA INDIVIDULUI
- Ati urmarit discursul presedintelui
Barack Obama pe subiectul interceptarilor
telefonice initiate de Agentia Nationala
pentru Securitate, a Statelor Unite. Cum
comentati viziunea presedintelui superputerii
lumii, in aceasta chestiune, care
indica o vigilenta constanta fata de unii
lideri europeni occidentali?
- De la discursul presedintelui Bill Clinton,
cu ocazia primei sale investituri din1992,
cand a trasat principiile noii ere post Razboi
Rece si a directionat marea concentrare
politica pe spatiul Pacificului, nu mi-a fost
dat sa ascult o abordare atat de coerenta,
vizionara, umana, stiintifica si logica. Nu am
urmarit neaparat trimiterile la unele amendamente
tehnice si nici distorsiunile dintre
agentii cu atributii in domeniul securitatii
nationale. Am fost incantat de grija ca tocmai
cetateanul american sa nu se simnta
amenintat de insecuritatea propriei existente
intime, de insistenta cu care Barack
Obama a reusit sa concilieze,
atat cat a putut sa afirme intr-un
discurs public, nevoia de securitate
nationala cu cea a securitatii
multidimensionale a
individului. Inca odata mi s-a
demonstrat ca SUA, prin lideri
naturali capacitati de principiile
care au stat la baza
formarii lor, dar si foarte bine
consiliati, raman principalul recipient
al drepturilor persoanelor,
punand mai presus
de orice valoare Viata Individului!
Da, a fost o lectie de
etica globala, de morala aplicata
acelora care, in numele
unor realitati justificate de
amenintarile teroriste, au deraiat in abuzuri
grave. Supravegherea retelelor, a apelurilor,
localizarea suspectilor, realizarea diagramelor
de conversatii, cu identificarea intentiilor,
raman pe mai departe o prioritate exercitata,
insa cu restrictiile si in termenii ce vor apara
dreptul la viata privata a fiecarui cetatean
onest. Faptul ca in numele unor asemenea
masuri de securitate colectiva s-au produs
interceptari ale liderilor europeni demonstreaza
cat de perversa poate deveni o
intentie buna, cand iese de sub controlul
democratic al societatii civile! Ca fost
"cetatean in uniforma�, desfid asemenea
derapaje, care fac sa sufere principiile
umaniste ale statului de drept.
PARTENERIATUL
STRATEGIC CU SUA
ESTE PROIECTAT PENTRU
BENEFICIUL ROMANIEI
- Ati fost primit, ca sef al Statului Major
General, la Pentagon, unde ati avut o discutie
apreciata de interlocutorii dumneavoastra ca
inedita si surprinzatoare. Pornind de la acest
amanunt, ce relevanta are, pentru prezent si
viitor, Parteneriatul Strategic al Romaniei cu
Statele Unite ale Americii?
- Am crezut si cred in acest Parteneriat.
Numai ca, printr-o intelegere limitata a
conditiilor de manifestare, de punere in opera
a acestei Relatii de Excelenta, Romania nu
reuseste, inca, sa capaciteze resursele
maxime de manifestare benefica a prezentei
SUA. Si, de aici, unele scepticisme insidios
speculate de "competitorii de situatie�, care
nu ne sunt favorabile. Trebuie neaparat sa se
faca mult mai mult in acesta directie, nu pentru
ca ar trebui sa ne "blindam� impotriva cuiva,
ci pentru a recompune functionalitatea
Statului Roman in interiorul criteriilor de reala
credibilitate externa si maxima eficienta
interna. Este prea putin inteles si cu atat mai
putin acceptat ca o consolidare puternica a
acestui Parteneriat ne face compatibili de dialog
diplomatic, economic si militar, cu Puteri
Asimetrice noua! Parteneriatul Strategic cu
SUA este proiectat pentru beneficiul Romaniei
si nu pentru a provoca nu stiu ce alta putere
zonala. Oricum ne indreptam spre o lume in
care solidaritatea globala va fi unica solutie
si resursa de supravietuire colectiva! De abia
atunci vor intelege multi, domnule colonel, de
ce este atat de important sa ai un asemenea
Partener Strategic!
NATIUNILE
VOR CONTINUA SA EXISTE
- Vorbind de Unire, de unitate, de stat
national, se aud unele voci tot mai stridente
legate de negarea acestor valori.
Mai cred romanii in unitate nationala, in
stat national unitar?
- Domnule colonel, traim intr-o lume a
contestarilor, a controverselor fabricate sau
a unor ideologii "retro� care sfideaza dreptul
natural al popoarelor, existenta juridica a
natiunilor sau statelor, si cate altele. Mi-ar
trebui tot pe atata spatiu de interviu sa fac
inventarul acestor teze, in fapt, speculative si
fara un sprijin aplicat al realitatilor europene
sau de peste ocean. Europa unita nu poate fi
o "tabula rasa�, un teritoriu fara identitate, o
suma de populatii a caror cultura sa fie topita
in "baia de acid sulfuric� a uniformismului
ideologizant. Este o aberatie de care, vorba
romanului, ar rade si curcile! Cu toate ca pana
la varsta asta nu am vazut nicio curca razand!
Europa unita va fi una a statelor administrative,
a frontierelor permeabile, a prosperitatii
compensate si echilibrate. Natiunile insa vor
continua sa existe, ba chiar mai abitir, nu prin
etalarea diferentelor disjunctive si negativ
concurente, ci tocmai prin competitia pe
autentic, pe frumos autohton, pe valoarea
adaugata la patrimoniul imaterial al lumii!
Statul national unitar, sintagma atat de draga
noua, va fi tocmai spatiul de manifestare a
specificului national, a autohtoniei cu numitor
comun de limba, port, rudenie, mod de viata,
sau traditie perena! Iar romanii, oriunde s-ar
afla ei, cred in ceea ce am spus mai inainte.
Am sa inchei cu o parafraza la expresia celebra
a lui Nichita Stanescu: "Patria mea este Limba
Romana�, spunand: Oriunde se vorbeste
romaneste, acolo este Patria mea!. Buna ziua
Romanie, Sarut mana, Patrie!
Col. ION PETRESCU
(articol preluat de pe adevarul.ro)
In memoriam
ARON COTRUS
(2 ianuarie 1891 � 1 noiembrie 1961)
De fiecare data, in a doua zi din an, satenii
din asezarea sibiana Hasag, de pe intinsa vatra
folclorica si etnografica a vaii Secaselor, il
cinstesc pe Aron Cotrus ca pe cel mai de
seama fiu al acelor locuri transilvanene,
denumite in vechime "Magurile lui Traian�.
Pentru ca acea data calendaristica reprezinta
ziua ivirii sale in lume, fiind cel de al
doilea copil din cei 11 ai preotesei Ana si
preotului greco-catolic Aron Cotrus. Dupa
incheierea unor rodnice studii liceale si
universitare, fiul lor isi consolideaza faima
de poet, prozator si de talentat si vizionar
gazetar, devenind, intre timp, un diplomat
versat in apararea, peste hotare, a intereselor
si drepturilor Romaniei, contribuind
din plin, prin actul de cultura, la imaginea
favorabila in lume a firii blande a poporului
roman si a culturii sale bogate si diversificate.
Criticul literar Nicolae Manolescu il considera,
in "Istoria Literaturii Romane�,
principalul discipol creativ si stilistic al
poetului rasinarean Octavian Goga. Opera
sa de capatai raman cele trei rapsodii: "Valaha�,
"Daca� si "Iberica�, precum si poemele
"Tara�, "Horia�, "Eminescu�, "Minerii� si
"Drumuri prin furtuna�, in care gasim eroi
precum Patru Opinca, Ion Ciura, Toader
Sacure si Ion Codru.
Si-a facut studiile
primare si cele gimnaziale
la Blaj, la Brasov,
iar cele universitare la
Viena. Cum Transilvania
timpului sau apartinea
Imperiului Austro-Ungar,
a fost nevoit sa slujeasca,
in Primul Razboi
Mondial, in armata imperiala.
Dupa Unirea cea
Mare, de la 1 Decembrie
1918, de la Alba Iulia, poetul-gazetar Aron
Cotrus va face parte, rand pe rand, din
personalul legatiilor diplomatice ale Romaniei
de la Roma, Varsovia, Madrid si Lisabona. Din
acest ultim loc nu se va mai reintoarce in
tara, ajungand, in anul 1957, in Canada, iar
apoi in America, stabilindu-se in statiunea
balneara Long Beach (California). Aici
avea sa se stinga din viata in data de
1 noiembrie 1961. A fost inmormantat in
cimitirul "Holly Cross� (Sfanta Cruce). Pe
piatra funerara de la capataiul sau sunt
scrise urmatoarele cuvinte: "A fost un mare
poet, rapsod al Daciei si al Valahiei, al
Latinitatii si al Transilvaniei, un om bun ca
painea lui Dumnezeu !�
Un bust asezat in fata Scolii din satul lui
natal, precum si o placa comemorativa ii
eternizeaza memoria peste timp. Iar in fondul
documentar al Bibliotecii ASTRA din Sibiu a
intrat, relativ de curand, o donatie venita din
partea unui consatean de-al sau, condeierulastrist
Dumitru Botan. Donatia consta din
cateva carti care au apartinut celui omagiat,
din unele scrisori personale, ziare, reviste,
manuscrise, fotografii si documente diplomatice.
Insa cea mai noua achizitie intrata
in fondul documentar al bibliotecii sibiene
este o scrisoare olografa, adresata, din
America, de Aron Cotrus, unuia dintre bunii
lui prieteni din tara: pictorul Eugen Dragutescu
(n. Iasi, 19 mai 1914-m. Roma,1993), autorul
unui reusit portret in tus al poetului. Cateva
versuri, decupate din acea scrisoare, prin
care autorul isi exprima regretul de-a nu-si
putea revedea tara si asezarea natala:
"�Cati oare, Doamne, dintre noi,/ de-aici,
de la Soare Apune,/ s-or mai intoarce
candva inapoi/ dusi val-vartej de nabadai
nebune/ ca tigrii pe dusmani sa sara/ in a
Carpatilor si-a Dunarii tara ?!�.
IOAN VULCAN-AGNITEANUL
