Povesteste Sfantul Grigorie, in lucrarea "Everghetinos� (suma de
extrase patericale adunate de Monahul Pavel, care a trait acum o mie
de ani), ca un calugar se fatarnicea in toata vremea ca este sfant si
postea mult si se infrana la toate, ca sa-l laude oamenii si ceilalti
calugari; iar pe ascuns, manca si bea mult si facea si alte rautati,
ferindu-se de ochii oamenilor, ca sa nu-i afle rautatile lui.
Dar, venind fara de veste peste el o boala grea si, apropiindu-se de
moarte, a chemat pe calugari si pe frati la el. Si, au venit multi din
soborul manastirii, iar calugarul incepand a plange cu amar si tremurand
de frica, a zis catre dansii: "Fratii mei, vai mie, caci eu impreuna cu voi
de atatia ani petrecand, ma aratam ca sunt mare postitor, dar acest
lucru il faceam numai de fatarnicie, spre a fi laudat de voi si de oameni.
Iar eu mancam pe ascuns si beam mult si alte pacate grele am facut.
Iar acum, iata sunt dat spre mancare balaurului, care a legat picioarele
si genunchii mei cu coada sa, iar capul lui la gura mea sta si asteapta
sa smulga sufletul meu si sa-l duca la pierzare!� Si zicand acestea a murit.
Astfel, mare spaima a cuprins pe toti cei de fata, iar staretul acelor
calugari, care venise si el acolo, a zis catre toti: "Vedeti, fratilor, cat de
mare este prapastia pacatului fatarniciei si al mancarii pe ascuns?�
Ramaneti cu bine in grija lui Dumnezeu.
Parintele GHEORGHE SINCAN,
paroh la Targu-Mures
