Despre institutiile de teatru din oras...

Distribuie pe:

"Suntem facuti din praf de
stele� de la Teatrul National,
spectacol cu adolescenti, montat
de Scott Johnston in trei limbi
diferite, cu traducere simultana,
este un experiment deosebit pe
care merita sa-l vedeti la sala
Parking. Faptul ca spectacolele
sunt puse si luni, si duminica
dupa-amiaza si in alte zile si la alte
ore decat cele obisnuite este
benefic pentru Teatrul National,
ca si faptul ca Gala Uniter se va
tine la Targu-Mures sau ca Mihai
Maniutiu vine sa monteze aici.
Este de dorit insa ca spectacole
indescifrabile cu martieni si
transpunere cifrata ...de gen
Matrix, cum este "Contra iubirii�,
unde in afara lui Costin Gavaza si
Luchian Pantea nu se remarca
nimeni, sa nu se mai monteze, nu
este de dorit nici punerea in
situatii penibile si grotesti (din
nou) a Monicai Ristea pe care
efectiv Radu Nica a parodiat-o
intr-un mod ridicol, sa nu se mai
repete. Am sperat ca vulgaritatile,
obscenitatile, sexul in public,
pornografia, homosexualitatea sa
fie evitate de conducerea actuala.
Nu stiu cum poate sa existe
asa un contrast in raport cu un
spectacol de o candoare deosebita
cum este "Suntem facuti din
praf de stele�, unde publicul a fost
alcatuit in majoritate de copii, si
"Contra iubirii�, care este efectiv
contra... oricarui sens si de unde
cronicarii au plecat oripilati,
inclusiv cei din presa centrala. La
Universitatea de Arta Teatrala
lucrurile sunt cam la fel, adica un
spectacol exceptional este "Despre
oameni si ingeri�, dupa un
contemporan rus, in care metafora
este ca...oamenii nu inteleg
ca ingerii le vorbesc, spectacol
al lui Marius Oltean, de o culoare
deosebita la propiu si figurat, cu
costume si o scenografie de
asemenea, in raport cu altul, mult
mai slabut, "Descult in parc�,
unde, evident, publicul a fost
tentat sa compare interpretii cu
Jane Fonda si Robert Redford din
film, tinerii soti (si) din realitate
Banciu sunt foarte draguti, dar mai
buna a fost cea care a jucat-o
pe... mama fetei, Madalina Grigoroiu.
Chiar daca si acest spectacol a
avut culoare, de data aceasta
regizoarea Dana Lemnaru nu s-a
mai ridicat la valoarea anterioarelor
spectacole montate de
ea cu accente...psihanalitice.
Aici a fost mai mult ca un ansamblu
de repetitii, exercitii sau sa
nu zic chiar...scenete, ca un
examen nereusit, unde masteranzii
nu au jucat, precum alti
colegi ai lor studenti la actorie.
Totusi, dintre cele doua institutii,
Teatrul National se ridica deocamdata
mai presus de cealalta,
indiferent ce profesori invitati vin
sa predea la universitate, ale
caror conferinte publice nu se
bucura de critica de specialitate
si de public, prea putin interesat
de aceste prezente. La capitolul
personalitati si VIP-uri totusi
Teatrul National sta mai bine...,
dar sa ramanem optimisti ca si la
universitate lucrurile se vor
schimba, si ca anumite persoane,
mai ales decana, vor intelege ca
presa de specialitate este foarte
importanta...

Lasă un comentariu