SEMNIFICATIA COLINDELOR

Distribuie pe:

Marile sarbatori crestine ale Nasterii Domnului,
Anului Nou si Bobotezei au in viata credinciosilor o
semnificatie aparte. Ele trezesc rezonante afective
de inalta sensibilitate si de puternica intensitate,
creand o atmosfera de bucurie si un farmec cu totul
specific in trairea religioasa. La aceasta contribuie,
in cea mai mare masura, traditia veche a colindelor,
care infatiseaza evenimentul de incomensurabila importanta a venirii
in lume a Fiului lui Dumnezeu, intrupat intr-un nimb de o deosebita
frumusete si duiosie.

Ca parte integranta a folclorului religios, colindele au o valoare
nepretuita prin originea si, mai ales, prin vechimea lor. La noi, la
romani, ele sunt foarte vechi, conturandu-se odata cu chiar
etnogeneza noastra si cu raspandirea crestinismului pe meleagurile
natale. Astfel, prezenta in colinde si plugusor a numelui lui "Badica
Traian� ne sugereaza timpul formarii poporului roman, amintindu-ne
de stramosii neamului nostru. In acelasi context al aparitiei lor exista
parerea ca cele mai vechi colinde sunt cele care au refrenul "Lerui,
Doamne� sau "Alilerui, Doamne�, care ar fi forma arhaica a cuvantului
bisericesc "Aliluia�.

Sub raportul maiestriei artistice a versului si melodiei, colindele
ocupa un loc de seama in creatia folclorica romaneasca. Ele formeaza
un tot unitar cu doinele, baladele si cantecele de vitejie, cu basmele,
proverbele si zicatorile noastre, deoarece, venind din lumea vechilor
obsti satesti, ele pastreaza unele din cele mai vechi realizari poetice
romanesti. Ele exprima, sub forma poeziei populare, florile alese ale
simtamintelor noastre crestinesti in fata tainei celei de veac ascunse,
precum si binefacerile ce s-au revarsat asupra omenirii prin
intruparea Fiului lui Dumnezeu. Ele sunt inmiresmate de parfumul cel
mai ales al evlaviei noastre crestinesti si stramosesti, sunt o
transpunere in forma cantata a credintei ortodoxe. Ele sunt inspirate
din Sfanta Scriptura si din Sfanta Traditie, din slujbele divine si din
iconografie. In ele respira puternic duhul crestin si se pastreaza
ceva din fragezimea crestinismului primar. In versurile lor duioase si
pline de credinta se descifreaza sensurile adanci ale unei trairi
religioase autentice, bazate pe marturia de nezdruncinat a dreptei
credinte.

Niciuna din invataturile de baza ale credintei crestine nu este
uitata sau nefolosita in colindele romanesti. In ele se rasfrange
invatatura crestina despre pacatul stramosesc, intruparea si nasterea
Mantuitorului, rascumpararea oamenilor prin Moarte si Invierea Sa,
supracinstirea Maicii Domnului, cinstirea Sfintilor, Sfintele Taine,
invatatura despre rai si iad, precum si judecata viitoare.
Majoritatea colindelor au in centrul lor persoana Mantuitorului
nostru Iisus Hristos, descriind mai ales intruparea si nasterea Lui,
cea mai presus de minte, pe care o exprima in mod simplu, cu
sentimentul trairii unui mare adevar de credinta. Fiul lui Dumnezeu
s-a nascut "Din Fecioara Maria, / Din neamul lui Avraam, / Din samanta
lui David, / Din Duhul Sfant zamislit.� Caci�"Dumnezeu fiind din fire,
/ Ai luat chip de omenie, / Si te-ai dat spre rastignire / Pentru a noastra
mantuire�.

La evenimentul nasterii sunt de fata toate planurile creatiei si ale
firii, cerul reprezentat prin ingeri, lumea cuvantatoare a pamantenilor,
infatisata prin pastori, si lumea necuvantatoarelor, reprezentata prin
plante si animale de tot felul. Totul se petrece ca intr-o slujba cereasca
asemanatoare Sfintei Liturghii, pe care credinciosii o asculta in
fiecare duminica:

"De-auzi, gazda, ori n-auzi, / Toaca-n cer si slujba-n rai, / Toaca-n
cer cum o batea, / Slujba-n rai cum o facea, / Dumnezeu cum cuvanta, /
Maica Sfanta se ruga� si� "Sa stai sa tot privesti, / Cum facea slujbe
ceresti, / Ingerii tinand stalpari, / Cantau sfintele cantari�.

Colindele reflecta bunatatea proverbiala a romanului, credinciosii
avand pilda de bunatate pe Mantuitorul Iisus Hristos, care in colinde
apare ca un "Domn prea bun�:

"Sus in curtea lui Craciun, / S-a nascut un domn prea bun�.

Aceasta bunatate a romanului, apreciata pretutindeni ca
ospitalitate, este rasplatita de urarile de la sfarsitul colindelor:
"Busuioc verde pe masa, / Ramai, gazda, sanatoasa, / La multi ani cu
sanatate, / Domnul sa va dea de toate!�.

Cititorului, "SARBATORI FERICITE� si "LA MULTI ANI!�

Documentarea si redactarea,
prof. IONEL COVRIG, presedintele
Despartamantului ASTRA Tarnaveni

Lasă un comentariu