Inca mai resimtim efectele pandemiei de
gripa noua sau "porcina�, cum a mai fost
numita, si care a avut punctul culminant in
anul 2009. Ca un cutremur cu magnitudine
mare, urmat de mai multe replici reduse ca
intensitate, virusul pandemic din 2009,
A(H1N1), a determinat si inca mai determina
imbolnaviri. Astfel, daca in timpul pandemiei
din 2009, in Romania au fost inregistrate
7.008 cazuri de imbolnaviri, in sezonul 20102011 au fost depistate 6.464 de imbolnaviri
cu virus gripal. De altfel, specialistii
estimeaza ca virusul A(H1N1) va mai circula
si in urmatorul sezon, adica in 2012-2013. Ei
spun ca acest fenomen este unul frecvent
intalnit in cazul virusurilor pandemice si mai
rar in cazul virusurilor gripei sezoniere
normale, care, in general, difera de la un
an la altul. In paralel cu A(H1N1), in acest
sezon mai circula si alte virusuri gripale,
dintre care cele mai raspandite sunt
A(H3N2) si B (Victoria). Acestea sunt, de
altfel, si tulpinile incluse in vaccin, care
are exact aceeasi compozitie ca a celui
de anul trecut.
Cum se realizeaza
vaccinurile sezoniere
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS)
a creat o retea de monitorizare a virusurilor
gripale din toata lumea. Ea se numeste
Global Influenza Surveillance Network
(Reteaua Globala de Supraveghere a
infectiilor gripale), si include 170 de centre
nationale din 140 de tari. Centrul National de
Referinta pentru Gripa din Romania este unul
dintre ele si are rolul de a detecta virusurile
gripale de pe teritoriul national, de a le analiza
si de a le caracteriza, in asa fel incat orice
transformare a acestora sa fie depistata rapid.
Fiecare centru care observa astfel de modificari
trebuie sa trimita virusurile respective
la centrele OMS de referinta regionale. Toate
concluziile cu privire la virusurile gripale cele
mai raspandite si la mutatiile sau la transformarile
acestora sunt raportate, de doua ori
pe an, in cadrul unor reuniuni la Geneva: in
septembrie pentru emisfera sudica si in
februarie pentru emisfera nordica. Pe baza
analizelor prezentate aici, tulpinile virale
izolate din cele doua emisfere sunt incluse in
compozitia vaccinului din sezonul gripal
respectiv. De obicei, formulele din cele doua
emisfere coincid, fiindca tulpinile virale
incluse in vaccin sunt cele care circula in
toata lumea si care determina infectii din
octombrie pana in aprilie-mai in emisfera
nordica, respectiv din mai pana in septembrieoctombrie
in emisfera sudica. Prin urmare, pe
Glob exista tot timpul anului un sezon al gripei.
In Romania, epidemia
incepe in ianuarie
La noi, cele mai multe cazuri de gripa se
inregistreaza, de regula, incepand cu a doua
parte a lunii ianuarie. Epidemia dureaza, in
cele mai multe situatii, intre patru si opt
saptamani. Dar se poate prelungi in cazul in
care programul de vaccinari nu a fost respectat
si daca numarul imbolnavirilor este foarte
mare. Cei mai multi specialisti spun ca metoda
cea mai sigura de prevenire a imbolnavirii de
gripa o reprezinta imunizarea prin vaccinare.
Iar pentru a capata imunitate pentru tot
sezonul gripal, ei ne sfatuiesc sa ne vaccinam
cel mai tarziu in luna decembrie. Fiindca
anticorpii indusi de vaccin devin eficienti
impotriva gripei de-abia dupa doua saptamani
de la inoculare. Imunitatea devine maxima la
trei-patru saptamani de la vaccinare si scade
treptat pana cand, dupa sase luni, devine nula
si ne putem infecta din nou.
Tinerii, cei mai afectati
de infectia gripala
Cei mai predispusi la infectia gripala si la
complicatiile provocate de aceasta nu sunt
varstnicii si copiii, cum se credea, ci adultii
sanatosi, cu varste intre 18 si 64 de ani. Potrivit
specialistilor, virusul gripal, cu precadere
tulpina A(H1N1), odata patruns in corpul
acestora, declanseaza o reactie exagerata a
sistemului imunitar. El produce o serie de
substante care cresc raspunsul inflamator in
corp si, deci, sunt nocive pentru organism. Pe
de alta parte, exista specialisti care considera
ca imunitatea tinerilor poate face fata cu brio
infectiilor gripale, si, deci, ei nu au nevoie de
protectie antigripala prin vaccinare.
Asa deosebesti
raceala...
� Intr-un an, un adult poate face intre
doua si patru episoade de guturai, iar un
copil poate raci de sapte ori. Aceasta
pentru ca, pe parcursul unui an, in aer
circula aproximativ 150 de virusuri responsabile
cu instalarea banalei raceli.
� Debuteaza prin: rinoree (curge nasul),
stranut, nas infundat, ochi rosii si inlacrimati,
stare usoara de oboseala, iar simptomele
se atenueaza dupa cel mult doua zile.
� Temperatura corpului poate creste cu
un grad Celsius sau doua.
� Pot aparea dureri musculare usoare,
dureri de cap si tuse.
� In cele mai multe cazuri, simptomele
dispar in trei-patru zile, dar pot persista
pana la zece zile.
� Rareori apar complicatii.
� de gripa!
� De regula, virusurile gripale care circula
intr-un an sunt putine si, in cele mai multe
cazuri, cele mai raspandite sunt incluse in
vaccinul gripal. Asa se explica de ce, in
mod normal, o persoana face gripa cel mult
o data pe an.
� Debuteaza brusc, cu simptome puternice.
� Febra poate ajunge la 40,5 de grade Celsius.
� De cele mai multe ori, apar tuse uscata,
dureri musculare si de cap, infectii in gat,
oboseala persistenta si devine necesara
imobilizarea la pat.
� Febra poate dura trei-patru zile, iar restul
simptomelor pot persista inca trei saptamani.
� In peste 10% din cazuri, apar complicatii
la nivelul aparatului respirator.
