"Mult e dulce si frumoasa„„

Stratul limbii romane (XVI)

Gramatica, gramatici, s.f. Ansamblu de reguli cu privire la modificarea
formelor cuvintelor si la imbinarea lor in propozitii, ramura a lingvisticii care
se ocupa cu studiul structurii gramaticale a unei limbi (�) din lat. gramatica.
O lucrare frecvent folosita in clarificarea unor aspecte morfologice si de
sintaxa este: Elemente de analiza gramaticala, 99 de confuzii/distinctii,
de G.G. Neamtu, aparuta la Editura Stiintifica si Enciclopedica in 1989.
Autorul cartii, profesorul universitar clujean, dr. G.G. Neamtu propune
un mod de abordare a textelor selectate pentru analiza, prin parcurgerea
etapelor (pasilor) de intelegere a valorilor morfologice si a functiilor
sintactice ale cuvintelor, in varii contexte.
Vom incerca sa diferentiem valorile morfologice ale cuvantului altii din
urmatoarele exemple: "Altul este al tau, suflet, / Altii ochii tai acum� (�)
(M. Eminescu � pe aceeasi ulicioara) si "Alti ochi ai tu, acum.� Ne vom
opri numai asupra interpretarilor gramaticale (morfologice si sintactice).
In primul text, cuvantul altii este pronume nehotarat (nu adjectiv!),
chiar daca se afla in vecinatatea contextuala a unui substantiv. In versul
al doilea verbul a fi (ca verb copulativ) se subintelege. Este schimbata si
topica (inversiunea avand valoare stilistica, insistandu-se asupra opozitiei
altii � aceiasi mai ales ca pronumele demonstrativ de identitate este
folosit de poet (eu), ramas acelasi, repetat cu valoare adjectivala: "Bat
mereu acelasi drum�.)
Topica, s. f. 1. (sing.) Ordinea cuvintelor in propozitie sau a propozitiilor
in fraza. 2. (�) 3. (�) din fr. topique. It. topica.
In limba romana, topica nu este fixa (nu toate propozitiile sunt construite
dupa schema: S+A+P+C � adica subiect + atribut +predicat+ complement).
Exista o libertate a vorbitorului in exprimarea gandurilor si de aceea:
"Mult e dulce si frumoasa / Limba ce o vorbim.�
Structura sintactica a versului se explica (gramatica e stiinta, o ramura
a lingvisticii) prin intentia (dorinta) eului liric de a transmite sentimentul
de regret (invaluit in starea de melancolie) fata de ceea ce a fost si nu
mai este! Pronumele nehotarat cu functia de nume predicativ se afla
inaintea substantivului "ochii�, subiectul propozitiei.
Enuntul al doilea propus de noi pentru a realiza diferentierea valorii gramaticale
a cuvantului altii este cat se poate de transparent, sub aspect sintactic.
Nefiind un text poetic si nici o constructie eliptica (cu predicat subinteles),
enuntul are urmatoarea topica: atribut adjectival + complement direct +
predicat + subiect + complement circumstantial de timp.
Am pastrat, totusi, cuvantul alti (cu valoare adjectivala) la inceputul
enuntului, fiind elementul esential al comunicarii. Desigur ca se putea
transmite mesajul lingvistic si in alte structuri sintactice: Acum, tu ai
alti ochi! (te-ai schimbat si-mi pare atat de rau!); Tu, acum, ai alti ochi
(acum nu mai esti ca altadata!) desi: (�) eu ramas acelasi /Bat mereu
acelasi drum.�

Lasă un comentariu