Sarbatoare a romanismului, in Cadrilater

Bustul Reginei Maria, realizat de Milita Petrascu,
a fost donat Muzeului de la Balcic

"Pentru prima oara, dupa 73 de ani de la pierderea
Cadrilaterului, un desant spiritual romanesc a pus
piciorul in Castelul de la Balcic al Reginei Maria�.
Aceste cuvinte au fost rostite de Maria Gheorghiu
sambata seara, pe scena, la Gala Festivalului "Om
bun�, si se refereau la un eveniment important la
care tocmai participase, in chiar aceeasi zi. E vorba
de dezvelirea, in castelul de la Balcic, a copiei in
bronz a bustului Reginei Maria, realizat de Milita
Petrascu. Statuia a fost turnata la initiativa Ligii
Culturale pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni
(presedinte prof. dr. Victor Craciun), in colaborare
cu Universitatea "Andrei Saguna� din Constanta.
Evenimentul s-a desfasurat in doua etape. Prima
a fost vineri, 4 octombrie, la sala Senatului
Universitatii "Andrei Saguna�, si s-a materializat
intr-o masa rotunda cu tema "Maria - Regina Marii
Uniri�, ocazie cu care s-a lansat cartea cu acelasi
titlu, lucrare realizata de Cristiana Craciun, prefatata
de IPS Teodosie Snagoveanul, Arhiepiscopul
Tomisului, si tiparita de Editura Fundatiei "Andrei
Saguna�. Lucrarile mesei rotunde au fost conduse
de presedintele Ligii Culturale pentru Unitatea
Romanilor de Pretutindeni, prof. dr. H.C. Victor
Craciun. Personalitatea cea mai importanta prezenta
la eveniment a fost academicianul Constantin
Balaceanu-Stolnici, rector de onoare al Universitatii
"Andrei Saguna�, singurul, dintre cei prezenti, care
a cunoscut-o personal pe Regina Maria. Amfitrionul
manifestarii a fost presedintele Universitatii "Andrei
Saguna�, prof. univ. dr. Aurel Papari.
Discursul rostit de generalul prof. dr. Mircea
Chelaru a fost o lectie de istorie pentru toti cei
prezenti. A facut o incursiune biografica si, mai ales,
militara, in perioada in care a vietuit si actionat "unica
regina a Romaniei reintregite�, atragand atentia
auditoriului asupra rolului si rostului complex pe care la
avut aceasta in destinul istoric al tarii noastre.
Un moment de mare sensibilitate al evenimentului
a fost cel muzical, sustinut de Maria Gheorghiu si
Daniel Iancu. Doua dintre piesele din program au
fost "Ave Maria!�, in limba romana, si "Inima de la
Balcic�, compusa de Maria Gheorghiu pe versurile
lui Miron Manega. Acesta din urma a facut, relativ
la cele doua piese, urmatoarele precizari: "Foarte
putina lume stie despre existenta variantei in limba
romana a celebrei piese a lui Franz Schubert � Ave
Maria! �, intr-o traducere din 1938, apartinand lui
Horatiu Bena. Cea care a dezgropat din uitare
aceasta varianta a fost Maria Gheorghiu, in 1997. Si
a si inregistrat-o, in studioul unui prieten din Cluj,
Alexandru Filip. Maria Gheorghiu este, si astazi,
singura interpreta a acestui cantec in limba romana.
Cantec pe care, in 2006, l-a interpretat, la Kiev,
acompaniat de Filarmonica din aceasta metropola�.
In privinta piesei "Inima de la Balcic�, pentru a-i
intelege mai bine textul si subtextul, Miron Manega
a rostit urmatoarele: "In octombrie 1917, pe linia
frontului din Moldova, in fata cotei 443 de la
Ciresoaia, la 200 de metri de liniile germane, intra in
lupta, in uniforma de colonel de rosiori, una dintre cele
mai frumoase si mai neinfricate femei care s-au
identificat vreodata cu destinul acestei tari: principesa
Maria, viitoarea regina a Romaniei. A fost vocea cea
mai hotarata pentru rezistenta si ofensiva de pe frontul
din Moldova, impotriva nemtilor aproape invingatori.
Regina Maria a Romaniei a fost adorata, de Armata
Romana, ca un simbol. Pe 24 iulie 1938, inainte de a
fi condusa de la Palatul Cotroceni la Curtea de Arges,
pe ultimul ei drum, regina a fost salutata de militari
cu baionetele infipte in pamant si patul armei in sus,
gest extrem si unic, pe care Armata nu l-a mai facut
niciodata, pentru nimeni. Semnificatia gestului era
dramatica: Armatei Romane i se stinsese simbolul si
nu mai avea pentru cine sa lupte.
Inima Reginei a ramas insa la Balcic. Potrivit ultimei
dorinte inscrisa in testament, Maria a dorit ca inima
sa-i fie scoasa din piept si asezata intr-o caseta din
argint, iar caseta sa fie depusa in capela Stella Maris
din gradina castelului construit de ea la Balcic.
A ramas la Stella Maris numai doi ani, pana in 1940.
Prin cedarea Cadrilaterului, inima a fost luata si adusa
la Bran, de catre fiica cea mica a reginei, Principesa
Ileana (devenita ulterior Maica Alexandra). A fost
asezata intr-o cripta special amenajata in stanca
Magurii Branului din apropiere.
La 5 iulie 1968, directorul Muzeului Bran de la vremea
aceea, Titus N. Hasdeu, insotit de mai multi activisti de
partid, a deschis cripta si a fortat cu o ranga sarcofagul
de marmura aflat in interior. In sarcofag au gasit caseta
de argint aurit cu inima reginei, caseta pe care au depuso
in casa de bani a Muzeului Castelului Bran.
In martie 1971, caseta a fost transferata la Muzeul
National de Istorie a Romaniei si a fost deschisa. In
ea se gasea o alta caseta, mai mica, octogonala, de
argint. Si aceasta a fost deschisa. Cele doua casete
au fost incluse in Tezaurul Istoric al Romaniei, iar inima,
introdusa intr-o cutie de plastic, a fost dusa spre
pastrare in depozitul Muzeului National de Istorie a
Romaniei, unde s-a aflat pana anul acesta�.
Cuvintele lui Miron Manega despre cele doua piese
("Ave Maria!� in limba romana si "Inima de la Balcic�)
fac parte dintr-un proiect mai amplu, initiat de de Maria
Gheorghiu si conceput de Miron Manega, intitulat
"Sub Zodia Mariei�. Proiectul e sustinut de UZPR si
adoptat, ca amprenta muzicala, de Liga Culturala
pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni.
Spre sfarsitul evenimentului, au primit, din partea
presedintelui Ligii Culturale, prof. dr. Victor Craciun,
medalii omagiale dedicate Reginei Maria urmatorii:
academicianul Constantin Balaceanu-Stolnici, prof.
univ. dr. Aurel Papari, rectorul de onoare al Universitatii,
IPS Teodosie, IPS Calinic (Arhiepiscopul
Argesului), prorectorul Gabriela Muntean , general
prof. univ. dr. Mircea Chelaru, prof. dr. Nejdet Gevat,
directorul Colegiului National de Arte "Regina Maria�,
conf. Marian Zidaru si lect. univ. dr. Traian Bratianu.
A doua etapa a evenimentului a fost a doua zi
(sambata) la Balcic, unde a avut loc dezvelirea statuii
donate Muzeului "Regina Maria� de Liga Culturala
pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni si Universitatea
"Andrei Saguna�. Slujba de binecu-vantare a
fost oficiata de IPS Teodosie Snagoveanul, impreuna cu
un sobor de preoti din Romania. S-au tinut discursuri
comemorative, rostite atat de de musafirii-donatori, cat
si de gazdele bulgare, primitorii darului.
Ca si la Universitatea "Andrei Saguna� din
Constanta, momentul cel mai emotionant a fost cel
ilustrat de Maria Gheorghiu si Daniel Iancu: interpretarea
melodiei "Inima de la Balcic� pe versuri de
Miron Manega. Jumatate dintre cei prezenti isi
stergeau lacrimile, ba unii chiar plangeau de-a binelea.
Amanunt nu lipsit de importanta, cei mai emotionati si
mai inlacrimati erau cativa etnici romani din Bulgaria,
invitati sau participanti activi la eveniment. La sfarsit,
prof. dr. Victor Craciun i-a inmanat Mariei Gheorghiu o
medalie omagiala din partea Ligii Culturale pentru
Unitatea Romanilor de Pretutindeni, iar directoarea
Muzeului de la Balcic i-a rugat pe organizatorii romani
sa le trimita variantele in limbile engleza si bulgara ale
textului, pentru a le pune la dispozitia turistilor straini.
Mai mult, domnul general prof. dr. Mircea Chelaru
(vicepresedintele Ligii Culturale pentru Unitatea
Romanilor de Pretutindeni) a avansat propunerea, pe
care directoarea Muzeului a acceptat-o pe loc, ca
"Inima de la Balcic� sa fie transmisa permanent ca
muzica de fundal pentru vizitatorii fostului domeniu
de la Balcic al Reginei Maria.

Lasă un comentariu