SPOR DE LUMINA LA ECHINOCTIU
Duminica, 22 septembrie, a fost Echinoctiul de toamna.
Ziua si noaptea s-au gasit in echilibru perfect! Peste trei
zile, in 25 septembrie, in haloul acestui eveniment astral, la
echidistanta fata de trecutul solstitiu de vara si de viitorul
solstitiu de iarna, s-au intamplat Colocviile "Cuvantul liber� "Punti de lumina�, editia a III-a.
A fost o editie ca o pulsatie luminoasa, ca o razvratire a
(luminii) verii, ca un spor de lumina, peste noaptea care
creste, incet, incet...
Chiar si meteorologic vorbind, ziua de 25 septembrie a
fost o zi senina, fara nori, fara ploaie, fara temperaturi sub
normalul perioadei, "tabloul� cu care ne-a obisnuit (cam
devreme!) toamna.
Din nou, salonul "Nicolae Tonitza� al Hotelului Continental
din Targu-Mures a fost ambientul cald, primitor, in care
s-au construit puntile de comunicare, de dialog.
Din nou, sala a fost plina. Ca o noutate, la aceasta editie,
pe langa localnicii din prezidiu si din sala, pe langa oltenii
din prezidiu si din sala, deveniti... traditionali, a participat,
din sala, doamna Hanea Piroska, poetesa
sighisoreana de etnie maghiara care scrie poezie
in limba romana, iar de la prezidiu, venit din sudestul
extrem al Terrei, din tara cat un continent,
Australia, unde oamenii stau cu capul in jos, atenti
sa nu cumva sa cada de pe glob, domnul George
Roca, scriitor, jurnalist, grafician, fotograf, editor
de carte si, din ce am putut constata cu totii, o
prezenta tonica, un om volubil, mucalit, cu simtul
umorului, cu exercitiul dialogului bine pus la
punct, un causeur fermecator, un vorbitor de
frumoasa limba romaneasca, in ciuda celor 33 de
ani de cand a plecat din Romania si in ciuda celor
care, dupa sederi scurte prin tari straine, si-au uitat
limba materna.
Asadar, putem spune ca aceasta editie de la
Hotelul Continental a fost una cu reprezentare...
intercontinentala! Organizatorii acestui eveniment
cultural sunt aceiasi ca la editia precedenta,
dar ca un semn minim de respect si
consideratie pentru efortul de a face sa existe
acest eveniment cultural, ii mentionez aici: cotidianul
"Cuvantul liber� si Liga Scriitorilor Romani de Pretutindeni,
in colaborare cu Despartamantul Central Judetean Mures
al ASTREI, revista mureseana "Vatra Veche� si Asociatia
"Maris Dava� Targu-Mures.
Cu bucurie, transcriu aici numele unor prezente notabile,
oameni de cultura, participanti la eveniment: distinsele
doamne Mariana Cristescu - autoarea proiectului si
amfitrioana manifestarii, Voica Foisoreanu-Guga, Mariana
Ploesteanu, Titina Nica Tene, Carmen Mihaescu, Ioana
Florea, Gabriella Costescu, domnii Lazar Ladariu, Al. Florin
Tene, Miron Manega, Mihai Sin, Nicolae Baciut, Valentin
Marica, Razvan Ducan, Nicolae Balint, parintele protopop
Nicolae Sincan, fostul deputat (2004-2008) de Mures Adrian
Moisoiu si sotia, Mihai Monoranu, Mihai Tomsa, Mircea
Dorin Istrate, Ion Giju, Marcel Naste, Victor Luca etc.
Desigur, am nominalizat doar o parte din "constructorii�
de punti de comunicare, de dialog, de lumina, din aceasta
zi senina de septembrie.
Septembrie de miere!
Anotimpul culesului!
Scriitorii, jurnalistii au venit si la aceasta intalnire cu
"panerele� literare pline cu fructele inspiratiei, ale
profesionalismului lor. Cum remarca si amfitrioana
manifestarii, muresenii, "fiind ei copii cuminti si harnici�,
au venit la intalnire cu carti noi, proaspat culese...
electronic, date la tipar, aparute si aduse spre rodnica
folosinta, cititorilor: "In numele adevarului�- publicistica,
autor Lazar Ladariu, "Timpul iubirilor�- publicistica,
autor Mariana Cristescu, "Un ocean de desert�- roman
de olteanul - clujean prin adoptiune Al. Florin Tene,
"Poporul de prosti versus Eminescu�, versuri de Razvan
Ducan, si, la fel de "harnic, imbogatind "recolta�
autohtona, George Roca si a sa carte de poeme bilingve
"Cautand insula fericirii�.
As adauga aici si volumul de versuri aparute in romana si
engleza, "In numele busuiocului�, al poetesei sighisorene
Gabriella Costescu, aflata in sala. Cu siguranta, inspiratia
literara ii este potentata si de climatul Asociatiei Literare
"Creneluri sighisorene�, pe care o conduce.
Practic, nu au fost lansari de carte "clasice�, dupa tipicul
consacrat. Au fost luari de cuvant despre fiecare carte
noua, au fost consideratii pe marginea cartilor, dar tonul a
fost unul dat de trairi sufletesti. Locul evaluarilor critice
pro sau contra a fost luat de reala bucurie a vorbitorilor
pentru noile aparitii ale confratilor. In fond, orice carte care
vede lumina tiparului este o treapta, este un material trainic
din care se pot construi... punti de lumina!
Editia a III-a a "Colocviilor� a fost si una a
decernarii de diplome, plachete, medalii
Respectabilul si dragul nostru Lazar Ladariu a primit din
partea UZPR (prin Miron Manega) un fel de reafiliere la
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania, recent
reorganizata sub conducerea lui Doru Dinu Glavan. Spun "un
fel de reafiliere�, pentru ca puternicul, dreptul, verticalul
jurnalist Lazar Ladariu, care este in gazetarie de 53 de ani,
n-a parasit nicio clipa "baricada adevarului, pentru neam si
tara�. Tot domnul Lazar Ladariu, sensibilul poet, a binemeritat
si "Virtutea Literara�, inmanata de domnul Al. Florin Tene.
In cazul doamnei Mariana Cristescu "s-au fortat niste usi...
rabatabile� (vorba unui om pe care-l iubesc mult), domnia sa
fiind...reprimita undeva de unde n-a lipsit nicio clipa, adica in
randurile ziaristilor "cu condei�, chiar daca acestia au fost,
mai mult sau mai putin formal, membri, membre in uniuni mai
mult sau mai putin formale.
Dar, dupa cum spunea Miron Manega, nou (re)activata UZPR
este altceva! Argumentul de neclintit este ca spiritul rector al
Uniunii este insusi Eminescu, cel mai mare gazetar, nu numai
al "Timpului�, ci al tuturor timpurilor!
Doamna Mariana Cristescu primeste de la domnul Al. Florin
Tene si Trofeul "Muza�. Meritat si acest Trofeu, pentru ca
ilustreaza faptul - de fapt,...faptele literar-jurnalistice ale
domniei sale - ca se afla cu Muza creatiei literare intr-o relatie
mai mult decat amicala! In oricare stralucit jurnalist exista si
un talent literar!
Nicolae Baciut si George Roca primesc si domniile lor
"Virtutea Literara�, iar jurnalistul Nicolae Balint (oltean sadea!)
este acreditat de Miron Manega cu titlul de membru al UZPR.
Flash-uri din timpul manifestarii
Miron Manega: "Eminescu este cel mai cosmopolit, dar si
cel mai nationalist spirit�. Tot Miron Manega si-a propu sa
puna in medalioane de lumina Mariile esentiale ale romanilor:
Maria de Mangop, Regina Maria, doamna absoluta a
cantecului romanesc - Maria Tanase. A scris o poezie
frumoasa dedicata Reginei Maria, exemplu de iubire, de
patriotism fata de Romania. Alta Marie, si anume Gheorghiu,
folkista cu o tulburatoare voce, a compus un cantec superb
pe aceste versuri. Am ascultat inregistrarea facuta aproape
"in stare pura�, fara aranjamente, fara ajustari, reglari de
sunet, pe scurt, o inregistrare empirica (cu telefonul mobil),
departe de standardele de calitate ale unui studio. Si, totusi,
versul si muzica ne-au emotionat pe toti!
Amfitrioana manifestarii, doamna Mariana Cristescu, nu uita
sa marcheze centenarul nasterii Maiastrei, cum o numea
Nicolae Iorga pe Maria Tanase. Nu prea s-a inghesuit presa
centrala (de cea locala, "in afara de "Cuvantul liber�, ce sa
mai vorbesc?!) sa-i faca loc in pagina, nici in iunie, cand a
fost comemorarea celor 50 de ani de la plecarea Mariei Tanase
in eternitate, nici acum, la centenarul nasterii ei. Pacat!
Valentin Marica, despre Mariana Cristescu: "Are un scris
matur; ea stie ce vrea cititorul!�.
Nicolae Baciut elogiaza, abordarea indrazneata si originala
a lui Razvan Ducan, de iubire pentru Eminescu.
Razvan Ducan isi elogiaza pe rand, confratii, cu un plus de
reverenta pentru seniorul Lazar Ladariu. Si mai spune frumos:
"ziaristica, o meserie a moralitatii�. Pacat ca nu toti ziaristii
acestei tari aplica...!
Din nou, din "Cremona Romaniei�, Reghin, au venit folkistii
Enea si Smaranda German. Pe noi ne-au incantat, dar pe domnii
Nicolae Baciut si Lazar Ladariu i-au emotionat, atunci cand
au cantat doua cantece pe versurile celor doi poeti! La fel
de emotionat, de marcat, a fost domnul Ladariu si de
prezenta domnilor Nicolae Becze si Cornel Sampalean,
colegii domniei sale de la Filologia din "Haidelbergul
Ardealului�, cum frumos numeste domnul Ladariu Clujul.
Din cetatea Sighisoarei a poposit in "cetatea� noastra
de lumina un menestrel modern, folkistul Traian Comsa,
care a cantat un cantec pe versurile poetei sighisorene
Anda Voican.
La finalul manifestarii a venit randul "greului� serii,
invitatul de la Antipozi, George Roca. Speech-ul domniei
sale a fost unul echilibrat (ca tot suntem la echinoctiu), cu
multa traire, sentiment si cu mult umor, vorbe de duh. Chiar
in titlul cartii domniei sale, "Cautand insula fericirii�, exista
o subtilitate de gand, de simtire, cu valoare de declaratie
de iubire pentru Romania, pentru romani, pentru locurile
natale. Spunea domnul Roca despre aceasta cautare a
insulei fericirii (care, nu-i asa, ar putea fi o insula mare, cat
un continent!) ca este zadarnica! Fericirea este in noi
insine! Ne locuieste si ii suntem locuitori, atata
timp cat suntem acasa, adica unde ne-am nascut,
in Romania!
Spunea Adrian Paunescu, in "Manual de
flecareala metafizica�: "Am cea mai buna parere
despre Japonia/ Dar vreau sa ma duc la mine la
Barca� ! Parafrazand, "mi-e draga Australia,
Sidney-ul, orasul in care locuiesc, dar mi-e dor de
Huedinul natal, de Oradea copilariei, adolescentei
mele, de Romania, de voi, toti romanii!�.
Din vorbele domnului Roca am extras si acest
inteles, ca da, e fericit sa se gaseasca aici, printre
romani, in...Tara (acum trista), a Fericirii!
Si a mai spus ceva esential domnul Roca. A
inceput glumind pe seama starii reale, de altfel,
de compatibilitate afectiva, de confort spiritual,
care s-a creat in sala: "Doamna Cristescu, prea
ii iubiti pe toti cei prezenti, prea se iubesc unii pe
altii pe-aici!�. Apoi, a punctat trist: "E prea multa
incrancenare in tara, prea multa dusmanie,
rautate, ura, intre romani, se improasca prea mult
cu noroi in valori!�. A exemplificat cu atitudinea unor pigmei
care au crezut ca se vor inalta calomniind, improscand cu
noroi faptele, viata pamanteana a lui AP, chiar in acel noiembrie,
cand viata pamanteana a poetului national se incheia!
La incheierea manifestarii m-am dus hotarat la domnul
Roca, in speranta unui interviu. Fixasem si titlul interviului:
"De vorba cu George Roca�, apropo de volumul domniei
sale, "De vorba cu stelele�. A fost amabil si mi-a acordat
timp. Dar n-a fost chip sa rezist mai mult de 5 minute
"grupurilor de presiune� care-l revendicau la o sueta, la
depanat amintiri etc. I-am spus ca mi-a placut atitudinea
domniei sale, atunci, in acel noiembrie. Iata, pe scurt, ce
mi-a povestit domnul Roca, in cele 5 minute: "Atunci eram
redactor-sef la �Romania V.I.P.�, revista mergea foarte bine,
era o revista nepolitica, deci nu am admis, nici aici, si nici
in vreo alta revista de-a mea, sa se scrie rau, absolut de
nimeni! De la rege la Ceausescu. De ce? Pentru ca scriau
destui despre asta. Nu am lasat sa se scrie absolut nimic
rau despre romani! E plina istoria de romani impotriva
romanilor, de tradari. Ne-am hulit si ne-am omorat
conducatorii! (n.m. - Cata dreptate aveti, domnule Roca!
"Nu mai acuzati strainii/Ca ne taie domnitorii�...) Si... da, sa
intamplat nenorocirea! A murit Paunescu. Jale mare!
Pentru noi, el a fost si ramane, si dupa moarte, un mare
poet, un om care a facut ceva pentru cultura romana, si in
comunism, si dupa comunism. Nu trebuia balacarit de toti
neica nimeni! Multi oameni vor sa se ridice lovind in ceilalti.
Cu atat mai nemernici sunt cei care lovesc un om cazut sau
un om plecat dintre noi! Dupa 5 noiembrie am publicat 30
de articole pro Paunescu, scrise de oameni care-l plangeau
pe Poet, articole pe care eu nu le-am preluat din alte reviste,
ci au fost trimise de corespondentii mei din toata lumea. Am
pus multe fotografii cu el. Am si eu o poza cu el. La un
moment dat a venit la mine un oarecare domn. A inceput
sa-l blameze pe A.P. A inceput sa publice articole tendentioase.
L-am atentionat sa inceteze. Nu s-a conformat. In momentul
acela, am plecat de la revista. De suparare. M-am suparat si
pe directoarea revistei, care putea sa zica stop. Eu, ca
redactor-sef, nu aveam puterea sa-l opresc, sa-i pun pumnul
in gura, totusi, e democratie.�
Revin in...priza directa, in salonul "Nicolae Tonitza�.
Domnul Roca si-a incheiat speech-ul intr-o nota vesela,
tonica. Ne-am amuzat teribil cu George Roca, atunci cand
ne-a recitat doua fabule scrise de domnia sa, ambele foarte
expresive, cu talc, si cu..., evident, morala!
Multumim, Mariana Cristescu, multumim tuturor celor
care au pus umarul la construirea editiei a III-a a "Puntilor
de lumina�!
