Modificarile preconizate de catre Ministerul de Interne pe
marginea unor prevederi ale Codului Rutier continua sa suscite
dezbateri aprinse. Opiniile sunt impartite. Strainii, bunaoara, cei care
vin in Romania cu autoturismul propriu, sunt de-a dreptul incantati de
cuantumul pedepselor si amenzilor, in speranta ca acestea vor reusi
sa faca ordine in marea dezordine rutiera de pe soselele noastre. Sunt
incantati pentru ca spera sa fie mai bine protejati in trafic, dar si pentru
ca nu dau din buzunarul lor. Pentru incalcarea prevederilor vizate la
legea circulatiei, unde la noi sunt prevazute amenzi de 16.000 de lei
noi, echivalentul a 3.600 de euro, ei platesc, in propria tara, circa 300
de euro, adica, aproximativ a zecea parte din salariul mediu lunar, in
timp ce la noi ar fi vorba de salariul mediu pe cel putin un an, fara a mai
vorbi de durata exagerata de ridicare a carnetului. "Foarte bine va fac,
sa va invatati sa circulati civilizat pe sosele, spunea prietenul elvetian
care m-a vizitat saptamana trecuta, incepand sa enumere situatiile
riscante in care a fost pus in trafic, de catre unii conationali de-ai
nostri aflati la volan, pe ruta Oradea�Targu-Mures�Brasov si retur.�
Remarca este intr-adevar corecta. Baietii destepti se evidentiaza nu
numai la semafoare, la trecerile de pietoni, la calea ferata, ci peste tot
in trafic. Sa nu uitam de acele depasiri in forta in curbe, in locurile cu
vizibilitate scazuta, pe linia continua, slalomul printre masini, franarile
bruste etc., care creeaza mari emotii celorlalti participanti la trafic si
nu de putine ori accidente.
Conducatorii auto romani responsabili sunt si ei de acord cu unele
inaspriri ale pedepselor, dar nu de asemenea maniera, pentru ca ele
sunt atat de mari incat nici nu pot fi platite. Atunci inseamna ca am
facut din nou o lege nefunctionala, ca multe altele, si care nu se poate
aplica din lipsa de realism in fundamentare.
Conducatorii auto romani considera vinovat de situatia in care s-a
ajuns, in domeniul circulatiei rutiere, statul cu institutiile sale abilitate.
Guvernele noastre nu se preocupa suficient de dezvoltarea si
modernizarea, de buna intretinere a retelei de drumuri a tarii, iar Politia
Rutiera a scapat fenomenul de sub control, neimplicandu-se suficient
sau neprimind sprijinul necesar din partea justitiei pentru anihilarea
functiei perturbatorilor din trafic, care prin comportamentul lor agresiv
au facut din mersul cu autoturismul pe sosea o actiune riscanta.
Intrebati cativa soferi de taxi daca in urma aplicarii celor catorva
masuri preconizate calitatea circulatiei se va imbunatati in Romania,
raspunsul a fost negativ. Aceasta interventie la puncte fixe (semafoare,
treceri de pietoni, de cale ferata etc.) au o pondere neglijabila in ceea
ce inseamna volumul total al circulatiei, si ca urmare, doar o mica parte
a abaterilor de pe sosea poate fi bine controlata. Aici ar fi atinsa o
conduita civilizata, in rest lucrurile raman neschimbate.
Circulatia de la semafoare ar putea fi imbunatatita si fara asemenea
masuri drastice daca acestea ar fi inlocuite cu cat mai multe sensuri
giratorii. De asemenea, daca cele clasice ar fi schimbate cu semafoare
inteligente, cu masurarea timpilor fazelor, asa cum de altfel am avut in
dotare si la Targu-Mures, dar care sunt pe cale de disparitie. Totodata,
este absolut necesara supravegherea video a tuturor intersectiilor
pentru a se stabili cu exactitate cine a trecut pe rosu, evitandu-se
starea de arbitrariu si subiectivismul agentilor de circulatie, care in
mod constant ii scot vinovati de accident pe cei care vin de pe drum
secundar, cu toate ca cel de pe principal a intrat pe rosu.
O alta problema sensibila este cea din zona trecerilor de pietoni. Cu
toate ca Legea circulatiei prevede interdictia stationarii la mai putin de
25 m fata de marcajul zebrei, lucrul acesta nu se petrece la noi din lipsa
acuta a locurilor de parcare. Iata o alta problema majora a administratiei
locale, a statului, care promit de ani buni tot felul de parcari, fie
subterane, fie supraetajate, dar fara niciun rezultat, care ar contribui la
descongestionarea spatiului de parcare. Daca se intampla ca in
apropierea imediata a trecerii de pietoni sa fie parcat un autobuz, o
camioneta sau un microbuz, vizibilitatea soferului este complet blocata,
iar o traversare neasteptata te poate pune usor in ipostaza de a nu mai
putea controla situatia. Aceeasi problema apare la coltul strazilor,
ingreunand vizibilitatea. Sunt doar cateva exemple dintr-atatea care
continua sa ramana generatoare de accidente rutiere, daca nu se vor
lua masuri tehnice si restrictive adecvate.
Teribilismul pe sosea este o alta mare problema nesolutionata. El
apartine in primul rand tinerilor, carora, la specificul varstei se mai
adauga si insuficienta pregatire si educatie in scolile de soferi. Datorita
acestui fapt si indulgentei exagerate a Politiei fata de aceasta categorie,
el a devenit nu numai principalul furnizor de accidente, dar si de pierderi
de vieti omenesti. Este laudabil faptul ca politia intreprinde actiuni
pentru sensibilizarea conducatorilor auto care nu poarta centura de
siguranta, dar nu intelegem toleranta sa si indiferenta fata de conduita
tinerilor care isi transforma autoturismele pe care le conduc in discoteci
pe roate, fie sub impulsul atmosferei din cluburile abia parasite sau din
obisnuinta. Lucrul acesta se intampla zi si noapte. Pe langa tulburarea
linistii publice, ca aspect de convietuire si civilizatie, se stie ce impact
negativ are muzica puternica, ca orice zgomot, de altfel, asupra atentiei
celui de la volan, incapabil sa evalueze cu intreaga capacitate situatia
din trafic, deranjand in acelasi timp si partenerii de trafic si pietonii.
Lipsa de implicare a agentilor de Politie pe motiv ca nu au la indemana
aparate de masurare a intensitatii zgomotului este de-a dreptul
caraghioasa. Asa stand lucrurile, este firesc sa ne intrebam cu ce
"aparate� constata dumnealor neutilizarea centurii de siguranta sau
neaprinderea fazei scurte pe drum?
Iata un domeniu prea putin explorat de Politie si care abordat cu mai
multa raspundere ar putea duce la reducerea numarului de accidente
in randul tinerilor, dar si la ridicarea gradului de civilizatie din trafic.
Pentru ca asemenea "tiganii� intalnesti numai pe soselele Romaniei.
De altfel ziarul nostru promoveaza de cativa ani in coloanele sale rubrica
"Ne priveste�, pe aceasta tema, ca parte a Campaniei pentru un climat
de viata civilizat, dar exista prea putin sprijinit in acest demers, atat de
Politie, cat si de Politia Locala sau Jandarmerie, din moment ce suficienti
conducatori auto, in special tineri, continua sa-si faca un titlu de
mandrie din a sfida autoritatile si cetateanul, promovand la bord
ostentativ muzica ce se aude de la zeci si sute de metri departare.
Fara indoiala se pot intreprinde inca multe pentru insanatosirea
atmosferei de pe soselele noastre. Insa orice masuri punitive am lua,
esential ramane efortul investitional al statului pentru construirea de
autostrazi si modernizarea intregii retele rutiere. Cu doua saptamani in
urma, venind din Bucuresti cu autoturismul personal, am traversat, in zi
de duminica, seara, Valea Prahovei. Puhoi de masini incolonate, bara
la bara, se intorceau spre Capitala. Pentru evitarea sau reducerea
evenimentelor rutiere, pe itinerariul Brasov - Comarnic au fost scosi in
strada aproape o suta de politisti. In acest mod au fost temperate
excesele, abaterile de care vorbeam, dar politistii nu pot face minuni.
Drumul spre Bucuresti a devenit un adevarat cosmar pentru zecile de
mii de conducatori auto si va marturisesc sincer ca nu mi-as fi dorit sa
ma aflu in acel interminabil sir al groazei. O adevarata bataie de joc la
adresa cetateanului roman, a tarii, si aceasta nu de azi de ieri, ci de
decenii intregi. In acelasi timp guvernantii nostri se joaca la televizor
de-a autostrazile, nu stiu cum sa scape de fondurile europene cu aceasta
destinatie, pentru ca sunt prea controlate si, ca atare, se feresc sa le
acceseze, invocand tot fel de tertipuri, inclusiv lipsa banilor de la
Guvern pentru intregirea finantarii lucrarilor. Asa se intampla si cu
soseaua Targu-Mures�Reghin�Bistrita, a carei modernizare nu se va
termina nici anul acesta, pentru faptul ca Guvernul si-a terminat banii
proprii care trebuiau alocati pentru cofinantarea lucrarii.
